Occidentul – prin vocea SUA, susține limitarea globalizării în timp ce Asia – prin vocea Chinei, susține promovarea și extinderea acestuia. Este una dintre ideile desprinse în urma Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) organizat vineri și sâmbătă la Da Nang, al treilea cel mai mare oraș al Vietnamului, o zonă administrativă portuară aflată la Marea Chinei de Sud. Evenimentul care a adus față în față liderii americani, chinezi și ruși, alături de ceilalți 18 membri, a fost derulat sub tema „Crearea unui nou dinamism, pentru promovarea unui viitor comun”, în condițiile în care creșterea economică și integrarea au devenit o urgență pentru zona Asia-Pacific, pe fondul revenirii lente a comerțului regional și global, și a creșterii economice, în urma crizei financiare globale.
Mesajele prezentate de președinții Xi Jinping și Donald Trump au atras atenția în mod deosebit, având în vedere și faptul că au prezentat viziuni diferite pentru același scop: o mai bună guvernare globală. Dacă liderul chinez a accentuat necesitatea implicării Chinei pentru impunerea echilibrului și păcii, liderul american a subliniat viitorul regional într-o nouă formulă, Indo-Pacific, evitând total să pronunțe formula consacrată Asia-Pacific.
La un nivel similar ca importanță, reuniunea din Vietnam a oferit președinților Donald Trump și Vladimir Putin să anunțe aprobarea unei declarații comune cu privire la Siria. (Surse: apec2017.vn, kremlin.ru, whitehouse.gov, Xinhua)
Alături de reuniunile subsecvente care au precedat reuniunea de vârf a forumului din acest an, mesajele transmise de președinții Xi Jinping și Donald Trump (reuniți în cadrul unui eveniment după vizita oficială derulată de liderul american în ultimele zile la Beijing) au atras cel mai mare interes. Ideile transmise de liderii celei mai mari țări în curs de dezvoltare – China și ai celei mai mari economii a lumii – SUA, vin să confirme proiecțiile și intențiile marilor puteri planetare în spațiul regional și global. O prezentare pe larg a celor două mesajelor poate fi găsită mai jos.
Stimularea comerțului și a investițiilor, promovarea integrării economice, a reformelor structurale și inovării IMM-urilor, sunt factori critici care pot permite economiilor APEC să valorifice mai bine toate oportunitățile celei de-a patra revoluții industriale și a celui de-al treilea val al globalizării, în zona Asia-Pacific. Obiectivul comun al celor 21 de membri APEC este reprezentat de construirea unei comunități pașnice, stabile, integrate și prospere.
Pe agenda discuțiilor reuniunii APEC 2017 din Vietnam au fost valorificate patru priorități, în prelungirea reuniunii din 2016, din Peru: Promovarea creșterii durabile, inovatoare și incluzive, Îmbunătățirea integrării economice regionale, Consolidarea competitivității și inovării IMM-urilor în era digitală și Îmbunătățirea securității alimentare și a agriculturii durabile, ca răspuns la schimbările climatice.
Aceste patru direcții au fost incluse și în concluziile celei de-a 29-a reuniune ministerială APEC (derulată la 9 noiembrie, la Da Nang), la care alături de oficialii țărilor membre au fost prezenți și reprezentanții Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Conferinței de Cooperare Economică din Pacific (PECC), Forumului Insulelor din Pacific (PIF), Consiliului Consultativ pentru Afaceri APEC (ABAC) și Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Concluziile vizează reafirmarea angajamentelor de a impulsiona cooperarea regională, consolidând rolul APEC ca principal forum economic regional, pe fondul necesității adoptării unor măsuri specifice pentru promovarea liberalizării și facilitării comerțului regional și al investițiilor și pentru atingerea “Obiectivelor Bogor”.
Pe de altă parte, miniștrii au convenit asupra necesității ca APEC să consolideze profilul zonei Asia-Pacific ca motor al creșterii și integrării economice globale, subliniind importanța reformei structurale pentru îmbunătățirea productivității, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii pentru stimularea creșterii economice și asigurarea capacității de inserție profesională. De asemenea, sunt vizate știința și tehnologia pentru a asigura securitatea alimentară și dezvoltarea rural-urbană durabilă ca răspuns la schimbările climatice.
Forumul APEC a fost încheiat prin emiterea Declarației Da Nang – „Crearea unui nou dinamism, promovarea unui viitor comun”, care prevede între altele promovarea creșterii inovatoare, a incluziunii și a ocupării forței de muncă durabile, promovarea de noi forțe pentru integrarea economică regională, consolidarea securității alimentare și a agriculturii durabile ca răspuns la schimbările climatice. De asemenea, documentul prevede că următoarea reuniune APEC va fi găzduită de Papua Noua Guinee, în 2018.
Donald Trump: Despre un Indo-Pacific liber și deschis
Președintele Donald Trump a subliniat în mesajul său șansa de a încheia o săptămână „remarcabilă pentru Statele Unite” (…) pornind din Hawaii, vizitând Japonia, Coreea de Sud, China și Vietnam. În toate etapele turneului prezidențial, Trump a declarat că a avut „onoarea de a împărtăși viziunea noastră pentru un Indo-Pacific liber și deschis – un loc în care națiunile suverane și independente, cu diverse culturi și cu multe vise diferite, pot prospera una lângă cealaltă, pot prospera în libertate și în pace”.
Făcând o scurtă istorie a prezenței Statelor Unite în regiune, de la 1784, când prima nava americană a ajuns în China de unde a dus porțelan și ceai, și ajungând în secolul XX când „puterile imperialiste au amenințat această regiune, Statele Unite le-a forțat să se retragă cu un mare preț pentru noi. Am înțeles că securitatea și prosperitatea au depins de ele. Suntem prieteni, parteneri și aliați în Indo-Pacific de o lungă perioadă de timp, și vom fi prieteni, parteneri și aliați pentru o lungă perioadă de timp”.
În opinia liderului american, „ceea ce țările și economiile reprezentate aici astăzi au construit în această parte a lumii nu este nimic miraculos. Povestea acestei regiuni în ultimele decenii este povestea a ceea ce este posibil atunci când oamenii își iau resonsabilitatea propriului viitor”, arătând că în urmă cu câteva zeci de ani la Da Nang a fost o bază militară americană, într-un război foarte sângeros. „Astăzi, nu mai suntem dușmani. Noi suntem prieteni (…) iar economia vietnameză este una dintre cele cu cea mai rapidă creștere pe Pământ.”
Trump a evidențiat în aceeși termeni realizările înregistrate în Indonezia, Filipine, Regatul Thailandei, Malaezia, Singapore, Coreea de Sud, China, Japonia și India, accentuând că „țările din afara APEC fac, de asemenea, pași importanți în acest nou capitol pentru Indo-Pacific”, zonă căreia SUA îi oferă „un parteneriat reînnoit”.
„În centrul acestui parteneriat, căutăm relații comerciale puternic înrădăcinate în principiile corectitudinii și reciprocității. Atunci când Statele Unite intră într-o relație comercială cu alte țări sau cu alte popoare, vom aștepta de acum înainte ca partenerii noștri să respecte cu credință regulile, la fel ca noi. Ne așteptăm ca piețele să fie deschise în măsură egală de ambele părți, iar industria privată, nu planificatorii guvernamentali, să direcționeze investițiile.”
Discursul liderului american a fost întrerupt din sală în timp ce accentua că, pentru prea mult timp și în prea multe locuri, Statele Unite au deschis sistematic economia cu puține condiții în timp ce alte țări nu au deschis piețele pentru SUA.
Trump a continuat susținând că o serie de țări au fost primite în Organizația Mondială a Comerțului, chiar dacă nu s-au conformat principiilor. “Nu putem realiza piețe deschise dacă nu asigurăm un acces echitabil pe piață. (…) Statele Unite au promovat întreprinderi private, inovare și industrie. Alte țări au utilizat planificarea industrială desfășurată de guvern și întreprinderile de stat. (…) Aceștia s-au angajat în dumpingul produselor, în bunurile subvenționate, în manipularea valutară și în politicile industriale ruinabile. Au ignorat regulile pentru a obține avantaje față de cei care au urmat regulile, provocând denaturări enorme în comerț și amenințând fundamentele comerțului internațional în sine.”
Potrivit liderului american, astfel de practici a condus la pierderea de „locuri de muncă, fabrici și industrii care au fost scoase din Statele Unite și din multe țări, fiind pierdute multe oportunități pentru investiții reciproc avantajoase, deoarece oamenii nu au încredere în sistem”. În concluzie, SUA nu vor mai tolera „aceste abuzuri comerciale cronice”.
Chiar dacă absolut toată audiența și cei care au urmărit evenimentul au înțeles în mesajul președintelui Trump că țara vizată era China, acesta a subliniat că „nu dau vina pe China sau pe oricare altă țară, pentru că a profitat de avantajele Statelor Unite în domeniul comerțului. Dacă reprezentanții lor sunt capabili, ei își fac doar meseria” (…)
Xi Jinping: Despre implicarea Chinei în guvernarea globală
De partea cealaltă, mesajul președintelui Chinei, Xi Jinping, a urmărit un traseu eminamente pozitiv, fiind subliniat faptul că regiunea Asia-Pacific asigură cea mai mare parte a economiei globale, fiind un motor major de creștere globală în urma crizei .
“Au trecut 10 ani de la declanșarea crizei financiare internaționale. În ultimul deceniu, comunitatea internațională a lucrat în mod concertat pentru a direcționa economia globală către calea redresării. Datorită eforturilor noastre, economia globală se îmbunătățește. În ciuda riscurilor și incertitudinilor, comerțul și investițiile mondiale sunt în creștere, oamenii sunt mai optimiști cu privire la perspectivele piețelor financiare, iar încrederea crește în toate sectoarele.”
Liderul de la Beijing a arătat că „Dezvoltarea este o călătorie fără sfârșit, dar cu un nou punct de plecare după altul. ‘Ar trebui să ne concentrăm mintea asupra viitorului, nu asupra trecutului’ – spunea un vechi filosof chinez. Trăim într-o lume în schimbare rapidă, iar economia globală trece prin schimbări profunde. Prin urmare, trebuie să urmărim îndeaproape tendința economiei globale, să identificăm dinamica sa de bază, să ne menținem în direcția cea bună și, pe această bază, să luăm măsuri îndrăznețe”.
Pe acest funda, Xi a arătat că autoritățile chineze „VĂD”: o schimbare profundă a factorilor de creștere; o schimbare profundă în modelul creșterii globale; o schimbare profundă a globalizării economice; o schimbare profundă în sistemul guvernanței economice globale.
„Evoluția mediului economic global necesită mai mult din sistemul guvernanței economice globale. Ar trebui să susținem multilateralismul, să urmărim o creștere comună prin consultare și colaborare, să construim parteneriate mai strânse și să construim o comunitate cu un viitor comun pentru omenire. Cred că aceasta este ceea ce ar trebui să facem în conducerea guvernării economice globale într-o nouă eră.”
În fața liderilor din țările regiunii Asia-Pacific, Xi Jinping a lansat o serie de întrebări: Să conducem reforma și inovația sau să ezităm și să procedăm în mod pașnic? Să direcționăm globalizarea economică sau să ne amestecăm în fața provocării? Să promovăm în comun cooperarea regională sau să alegem moduri diferite?
Răspunsul președintelui Chinei în fața acestor teme a subliniat că trebuie să se avanseze în acord cu tendința vremurilor, prin auto-administare și cooperare pentru dezvoltarea și prosperitatea zonei Asia-Pacific. Pentru aceasta, China susține continuarea deschiderii economiei, susținerea dezvoltării bazate pe inovare și crearea de noi motoare de creștere, îmbunătățirea conectivității și realizarea unei dezvoltări interconectată, asigurând o dezvoltare economică mai incluzivă.
În fața noii revoluții tehnologice și industriale, a inteligenței artificiale și științei cuantice, „în Asia-Pacific nu ne putem permite să fim doar spectatori. Ceea ce trebuie să facem este să profităm de oportunitate, să contribuim la creșterea inovării, să schimbăm modelul de dezvoltare și să cultivăm noi zone de creștere. Ar trebui să promovăm reforma structurală, să eliminăm toate barierele instituționale și sistemice în calea inovării și să energizăm piața”, a arătat Xi Jinping.
“Fiind cea mai mare economie din lume, China își cunoaște foarte bine responsabilitatea. În ultimii cinci ani, am întreprins pași proactivi pentru a ne adapta, gestiona și orienta noul standard al economiei Chinei și pentru a aprofunda reforma structurală în partea de ofertă. Ca rezultat, economia Chinei a menținut performanțe constante, urmărind o dezvoltare mai bună, mai eficientă, mai echitabilă și mai durabilă. În ultimii patru ani, economia Chinei a crescut în medie cu 7,2% pe an, contribuind cu peste 30% la creșterea globală, fiind un motor principal pentru creșterea globală.”
Președintele Xi a mai arătat că, în următorii 15 ani, China va avea o piață și mai mare și o dezvoltare mai cuprinzătoare, estimând că va importa mărfuri în valoare de 24 trilioane USD, va atrage investiții străine directe în valoare de două trilioane USD și va face investiții străine de peste două trilioane USD.
Liderul de la Beijing și-a încheiat mesajul arătând că “visul chinezesc este strâns legat de visele oamenilor din alte țări. Lumea noastră este plină de provocări, iar drumul din față nu va fi neted. Dar, nu vom renunța la visul nostru. Ne vom dubla eforturile și vom colabora cu ceilalți pentru a construi o lume deschisă, incluzivă, curată și frumoasă, care să se bucure de o pace durabilă, securitate universală și prosperitate comună. Chinezii cred că pacea este cea mai prețioasă și că ar trebui să existe armonie între toate națiunile. Suntem angajați în dezvoltarea pașnică și vom rămâne o ancoră pentru pace și stabilitate în regiunea Asia-Pacific și mai departe. (…) Acționând pe principiul realizării unei creșteri comune prin consultare și colaborare, ne vom implica activ în reformarea și dezvoltarea sistemului de guvernanță globală, pentru a face ordinea politică și economică internațională mai dreaptă și mai echitabilă”.
