Despre lumea românească vorbesc … firește! O lume în care majoritatea parlamentară, susținută de o majoritate electorală activă, oferă imaginea corectă (deși neplăcută) a realității. România guvernului PSD-ALDE, poate ultima guvernare de la care baza tradițională să mai aibă speranțe pentru viitor, este o lume a neputinţei şi sentimentului generalizat că cineva îi fură ceva. Unora le fură viitorul, altora dreptul de a trăi într-o ţară normală, celor mai mulţi sentimentul că sunt stăpâni la ei acasă. Pentru acestea și multe altele, guvernul PSD-ALDE se face vinovat. Nu și pentru impostura intelectualilor și a opoziției politice, nu și pentru lipsa de educație și măsură a multora dintre românii care au ajuns să creadă că fericirea și bunăstarea vin din libertatea de a se exprima … perceat (pune mâna pe dicționar)!
Limitele umane sunt simple: între viață și moarte. Spre deosebire, lipsa bunului simț comportă o exprimare infinită, chiar dacă repetitivă. Sunt puțini care pot înjura altfel de cât birjărește, măcar că prostia nu doare. Și dacă tot nu există o poliție a prostiei, pentru ce să nu existe un cenaclu al imbecililor? Scena este accesibilă tuturor săracilor cu educaţia și poartă numele Facebook!
Revenind la guvernarea PSD-ALDE, nu este un secret faptul că prostia generează frică. În acest caz, frica de a guverna decent, în primul rând pentru şi în interesul României! Abia apoi în interesul familiei UE şi NATO. Dar, când eşti blestemat să fii condus de lideri slabi, care se înconjoară de subalterni şi mai slabi, acesta este rezultatul: țara devine colonie!
Sentimentul de neputință și frustrare ține de fiecare. Și ești cu atât mai perceat cu cât singura ta soluție este să arunci vina pe cineva. Fie că este guvernul, fie că este țara! Pentru că, în calitate de rezultat al combinației: prostie+perceat, nu poți fi decât un idiot util globalismului care distruge culturi sub masca falselor libertăți economice!
De ce? Pentru simplul fapt că nu știi cât faci, cât ești și mai ales de ce!
Pentru că dacă te-ai cunoaște cu adevărat, nu te-ai mai plasa în poziția de a comenta/critica orice, de a crede că ești în poziția de a emite opinii la orice oră!
Pentru că pur și simplu, dincolo de a te exprima limitat, nu ești capabil să îți depășești condiția de neputincios frustrat din care nu faci decât să înjuri … fiind egal cu tine însuți!