Ceremonia de joi seara, de la Ateneul Român, a adus o rază de normalitate asupra României, o rază de speranță naivă dar consistentă pentru cei care mai au capacitatea de a înțelege că la București este nevoie de dialog politic, de renunțare la abuzul de poziție, de funcție, de proaste orgolii. „Concertul inaugural al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”, precedat de discursurile liderilor de la București, Bruxelles și Strasbourg, a fost un eveniment unic, similar momentului 1 Ianuarie 2007, când România a devenit parte a familiei europene unite. Cine a gândit programul evenimentului, alături de toți cei care s-au perindat pe scena Ateneului, merită întreaga apreciere și considerație!
Este de evidențiat reținerea președintelui Klaus Iohannis, încrederea promovată în mesajele președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, fermitatea vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, dar și țintele bine jalonate promvate de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
De asemenea, trebuie subliniată determinarea din mesajul premierului Viorica Dăncilă (foto), un mesaj în care a fost subliniat faptul că „românii se bucură de Președinția Consiliului Uniunii Europene, ocupă locul meritat în Europa, locul în care să primească același respect, aceleași drepturi și aceleași beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni„. Mai mult, este de apreciat gestul premierului de a evidenția prezența la „Concertul inaugural al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene” a unor dintre „arhitecții integrării noastre europene, o parte dintre cei care au contribuit la însușirea de către România a valorilor și acquis-ului comunitar„, cărora le-a adus mulțumiri.
Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă a transmis un mesaj similar celui cu care PSD își construiește arhitectura electorală internă: „Îndrăzniți să credeți în România! Îndrăzniți să credeți în capacitatea României de a conduce cu cinste și onoare Consiliul Uniunii Europene!”
Am lăsat la final discursul președintelui Consiliului European, polonezul Donald Tusk, un discurs care a uimit auditoriul român, fiind prezentat plăcut și corect în limba română! A fost, de departe, cel mai bun și mai cuprinzător mesaj, motiv pentru care a fost și cel mai bine primit și ovaționat, fiind singurul vorbitor pentru care cei prezenți au ovaționat în picioare.
Redau mai jos, discursul președintelui Donald Tusk (foto), o lecție de comunicare publică, așa cum scrie la carte, dacă vrei să cucerești gloria unei seri.
„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.
Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:
Se apropie viitorul, se aude, se vede
Gândurile pe care le trimit spre el
se-ntorc mai repede ca altădată.
Și-mi trec scântei șuierând în viteză
prin suflet, vestindu-l întruna.
În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături , le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.
România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu“.
Altfel, rămânând în realitatea obiectivă, trebuie subliniat că prin preluarea președinției rotativă a Consiliului European România nu marchează un eveniment unic, nici extrem de spectaculos. Însă, poate deveni un eveniment și un reper în condițiile în care clasa politică de la București va înțelege necesitatea cooperării, dialogului și măsurii.
