Întârziatul copil de mingi al UE, a ieșit în râsul presei acreditate la Beijing

Ajunse la schimburi economice în valoare de peste două miliarde euro în fiecare zi, relațiile Uniunea Europeană (UE) – China, te aștepți ca această realitate să fie reflectată inclusiv la nivelul relațiilor politice și diplomatice, acolo unde se decid strategiile și formulele de cooperare pe absolut toate planurile. Însă, în condițiile unei răceli evidente între UE și China, dirijate de Comisia condusă de Ursula vor der Leyen, reașezarea relațiilor a fost pasată președintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel (foto), aflat ieri la Beijing.

Charles Michel (45 ani) este un mediocru funcționar european, un cititor de prompter, care în conferința de presă de ieri seară, amânată de trei ori, s-a prezentat pentru a lectura un  comunicat de presă care, ulterior, a fost prezentat pe site-ul Consiliului.

Conferința de presă a fost programată pentru data de 1 Decembrie, ora 17:45, apoi a fost anunțată decalarea pentru ora 18:30. La ora 18:42 au fost anunțate alte 20 de minute de întârziere, pentru ca la ora 19:07 să se anunțe că, în următoarele zece minute, conferința de presă poate să înceapă oricând … La ora 19:22, Charles Michel a apărut pe ecranul amenajat în sala de conferințe din cadrul Ambasadei Uniunii Europene în China, unde presa a fost convocată, deși oficialul european se afla la câțiva kilometri mai la Sud-Vest, în Casa de Oaspeți Diaoyutai (rezervată înalților oaspeți ai liderilor chinezi).

De ce s-a apelat la acest artificiu tehnic este greu de înțeles. Dar, cum pentru UE banul public nu este o problemă, ce contează câteva mii de euro?

Până la începerea conferinței de presă, jurnaliștii, în marea majoritate străini, au socializat căutând să evite reflectoarele, camerele video și cablurile care au transformat sala de conferință într-un studio de televiziune, în care vedeta avea să nu vină în persoană.

Evenimentul s-a produs după o întârziere de peste 90 de minute. După o scurtă introducere, președintele Consiliului European aflat la Beijing a apărut pe marele ecran, pentru a vorbi jurnaliștilor din Beijing … deși se afla la 14 kilometri distanță (sau 20 de minute de mers cu mașina, la condiții de trafic normal). Pentru acuratețe, trebuie spus că președintele Charles Michel nu a vorbit, ci a citit comunicatul care, așa cum am spus, a fost promovat pe site-ul Consiliului European.

Apoi, deși nu a fost anunțat de către organizatori, conferința de presă a avut stabilite și întrebătorii și întrebările: patru din partea presei chineze, doi/două din partea presei occidentale. Apoi, brusc, o voce a anunțat că întâlnirea cu presa a luat sfârșit. Rumoare! Cei prezenți în sala de conferință au pufnit într-o reacție nervos-amuzată. Pentru că, în conferința de presă nu s-a spus absolut nimic nou, iar la întrebările lansate nu s-a răspuns, subiectele fiind evitate cu stângăcie.

În aceste condiții, ce a determinat întârzierea conferinței de presă? Redactarea comunicatului de presă lipsit de consistență și noutate? Primirea aprobării pe conținutul comunicatului, din partea decidenților de la Bruxelles? Inabilitatea echipei de organizare aflată în jurul președintelui Consiliului European?

Cert este că, după o zi extrem de densă, cu întâlniri derulate alături de președintele Xi Jinping, cu premierul Li Keqiang, ministrul de Externe, Wang Yi, și cu președintele Congresului Național al Poporului din China, Li Zhanshu, președintele Consiliului European a apărut pentru a transmite aceleași platitudini cu care UE obosește: nimic concret, nimic conectat la pretențiile și nivelul impus de China.

Charles Michel a venit până la Beijing pentru ca să transmită de pe un ecran (putea să facă asta și de la Bruxeeles și de oriunde) că „UE își promovează interesele și valorile în lume”, că relația UE-China manifestă o „importanță critică”. În ceea ce privește „războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, Charles Michet a citit de pe foaie că „l-am îndemnat pe președintele Xi să își folosească influența asupra Rusiei pentru a respecta Carta ONU”.
Apoi, a citit despre „problema drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a drepturilor minorităților”, pentru că „drepturile omului sunt universale” (!?), iar „dreptul la întrunire pașnică este un drept fundamental consacrat atât în Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și în constituțiile naționale”, cu trimitere la prostestele din ultimele zile din câteva orașe din China – n.m. Mai mult, a fost evidențiată situația minorităților, cu precădere „situația din Xinjiang”, unde UE consideră că „nu este vorba despre interferența în afacerile interne (ale Chinei – n.m.) ci „despre respectarea principiilor convenite de ONU de zeci de ani, iar acest lucru este valabil și pentru Hong Kong”.
Președintele CE a mai citit că a fost abordat și subiectul Taiwan, UE fiind angajată în menținerea politicii „o singură China”, dar și despre cooperarea în inițiativa „unui tratat privind pandemia”.

De partea cealaltă, în comunicatul emis ieri seară de Ministerul chinez de Externe, mult mai cuprinzător și detaliat, se arată că „vizita președintelui Michel în China, în numele statelor membre ale Uniunii Europene (UE), reprezintă un gest de bunăvoință a UE de a promova relațiile cu China”, în condițiile în care „situația internațională devine mai instabilă, lumea se confruntă cu provocări tot mai acute”.

Președintele Xi Jinping a transmis oficialului UE că, în cadrul relațiilor externe, China va urmări cu fermitate o politică externă independentă, de pace, dar că „nu va căuta niciodată hegemonia și nu se va angaja în expansionism”. Apoi, China așteaptă ca UE să devină un partener important în procesul de modernizare internă, însă, pentru aceasta, decidenții de la Bruxelles trebuie să țină cont de câteva aspecte, subliniate de președinele Xi.

În primul rând, UE trebuie să păstreze „o percepție corectă” asupra Chinei, în condițiile în care „China nu caută dominația sau hegemonia, și nici nu își va exportat sistemul politic”, China sprijinind autonomia strategică a UE, dorind să vadă o Europă unită și prosperă. Mai mult, China speră ca instituțiile UE și statele membre să „dobândească o percepție obiectivă și corectă” asupra realiăților chineze, urmărind cu fermitate coexistența pașnică și beneficiile reciproce, „ridicându-se deasupra mentalității Războiului Rece și antagonismului ideologic (…) respingând un nou Război Rece, sub orice formă”.

Apoi, China cere UE să gestioneze în mod corespunzător diferențele istorice, culturale, de dezvoltare și ideologice, la Beijing fiind considerat firesc să existe opinii diferite, cu privire la unele aspecte. „Este esențial să ne respectăm reciproc preocupările majore și interesele fundamentale, în special suveranitatea, independența și integritatea teritorială, și să ne abținem de la a interveni reciproc în afacerile interne ale celuilalt”, dialogul China-UE privind drepturile omului trebuind să se desfășoare pe baza egalității și respectului reciproc.

În condițiile în care Europa este un partener important și beneficiar al dezvoltării rapide a Chinei, Xi a arătat că Beijingul va continua să urmărească deschiderea la nivel înalt și accelereze promovarea unei noi paradigme de dezvoltare, însă ambele părți trebuie să facă eforturi pentru a menține lanțurile industriale și de aprovizionare sigure, stabile și fiabile. Mai mult, China solicită UE să evite perturbările, oferind întreprinderilor chineze un mediu de afaceri echitabil și transparent.

În ceea ce privește criza din Ucraina, președintele Xi a expus poziția principială a Chinei citând un vechi proverb chinez: „Când poarta orașului ia foc, până și peștele din șanț va avea de suferit”. În opinia Chinei, „o soluționare politică a crizei servește cel mai bine intereselor Europei și ale țărilor din Eurasia (…) evitându-se o escaladare sau extindere a crizei”. Potrivit președintelui Xi, China sprijină UE în intensificarea eforturilor de mediere și asumare a unui rol de lider în construirea unei arhitecturi de securitate echilibrate și durabile în Europa, „rămânând de partea păcii și va continua să joace un rol constructiv, în felul său”.

Dincolo de faptul că s-a aflat la Beijing pentru prima dată după luna Noiembrie 2016, când a venit în calitate de prim-ministru al Belgiei, care a fost noutatea evenimentului de ieri? Absolut niciuna.

Cel puțin la nivelul comunicării deschise, absolut niciuna. UE a retransmis că respectă integritatea și suveranitatea Chinei, dar își rezervă dreptul de a comenta și interveni în afacerile interne ale Chinei, în timp ce China a retransmis că așteaptă din partea UE mai multă independență strategică și responsabilitate în planul relațiilor bilaterale, europene și eurasiatice. UE a reiterat superioritatea și butaforia energofagă și bugetofagă, China a reiterat că este dispusă la deschidere, dar nu la compromis, dacă nu este respectată și tratată pe picior de egalitate.

Spre exemplu, Acordul cuprinzător UE-China privind investițiile – CAI (vezi AICI), pentru care negocierile au fost încheiate la 31 Decembrie 2020, blocat apoi în luna Mai 2021 de Parlamentul European (după ce Beijingul a reacționat la sancțiunile UE – vezi AICI), a lipsit cu desăvârșire. De asemenea, nimic concret despre dialogul pe mediu, în condițiile în care UE rade și schimbă totul, urmând ambiții energetice și politice care nu fac decât să tulbure echilibrul țărilor europene și schimburile în domeniu cu China.
În mod cert, Beijingul așteaptă o detașare a UE de reflexele și impunerile SUA, motiv pentru care sunt toate șansele ca dialogul bilateral să continue pe un ton similar și la Summit UE-China din 2023.

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, Din arhive, Europa, Europa - Asia, Înţelege China, Multilateralism ... în doi, Problema Taiwan, Război în Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

4 răspunsuri la Întârziatul copil de mingi al UE, a ieșit în râsul presei acreditate la Beijing

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.