Tot ce am pierdut odată ce am plecat din România, în parte, am regăsit în China, la Beijing, grație unor oameni aidoma celor de acasă, care mi-au schimbat destinul, care au reușit să mă facă să văd lumea, viața, cu mai multă răbdare, înțelegere, iubire. Unul dintre acești oameni este Profesorul Li Jiayu (82 ani/foto), un chinez românist care de peste 60 de ani își dedică viața limbii și culturii române.
Revenit pentru câteva zile la Beijing, Profesorul Li a participat, astăzi, la evenimentul de lansare a Marelui Dicționar Chinez-Român, cea mai nouă și amplă lucrare în domeniu, proiect la care a lucrat aproape toată viața profesională, dar mai ales după anul 2010, când a ieșit la pensie.
În cadrul unui eveniment organizat de Beijing Foreign Studies University (BFSU), universitate recunoscută drept leagănul diplomației chineze, maestrul Li a vorbit despre România, despre relațiile bilaterale cu China, despre cultura celor două țări și despre punțile culturale posibile prin intermediul inițiativei „O centură, un drum”.
La Marele Dicționar Chinez-Român, apărut la Național Publication Fundation, alături de Li Jiayu au trudit și o parte dintre colegii mei din departamentul de limbă română China Media Group: Chu Qunli, Xiao Zhigang, Zhang Qian, Wang Hong, Liu Ying, alături de profesorii Ding Chao – profesor de limba română la BFSU și Dong Xixiao – prodecanul Institutului de Limbi şi Culturi Europene din cadrul BFSU.
Dicționarul este cu atât mai valoros cu cât a fost gândit prin utilizarea caracterelor chinezești și transcrierea pinyin, fiecare cuvânt având toate explicațiile în limba română. De asemenea, include terminologii din cultura chineză, proverbe, legende, secvențe din operele clasice și poemele chineze. Nu în ultimul rând Marele Dicționar Chinez – Român explică sensurile cuvintelor chinezești sub toate variantele din limba română, de la sensul principal, la cele secundare și asimilate recent în limbajul curent al românilor.
Ca semn de predare a ștafetei generațiilor de azi din cadrul departamentului de limba română din cadrul Centrului pentru Europa și America Latină, Radio China Internațional-China Media Group, Profesorul Li Jiayu a înmânat directorului departamentului, domnul Wu Min, un exemplar din Marele Dicționar Chinez-Român.
„Dacă poți dedica zece ani unui proiect, unui obiectiv, înseamnă că acesta este important și merită să depui eforturi. Elaborarea acestui mare dicționar trebuie să spun că este rezultatul mai multor colegi cunoscători de limba română și unor experți în limba chineză de la noi.
Mă bucur foarte mult și sunt foarte emoționat și cu acest prilej aș dori să reînoiesc sentimentele mele de prietenie și gratitudine pentru acești profesori, experți și colegi.
Din sentimentele mele pentru țara românească, la pensionarea mea am hotărât să fac ceva pentru intensificarea, întărirea relațiilor dintre cele două țări, China și România. Adică să fac ceva care să faciliteze tinerilor din cele două țări, care doresc să învețe limba celeilalte părți. Asta este dorința mea care mă sprijină să susțin, să lucrez, să consacru o perioadă atât de lungă pentru planul de redactare a dicționarului. Probabil, acesta este ultimul nod pe frângia vieții mele”, a declarat Profesorul Li Jiayu, în dialogul purtat după lansarea dicționarului.
Li Jiayu, o viață dedicată limbii române
Născut în 1941, în provincia Sichuan, ca mulți copii din acea perioadă, Li Jiayu avea să ajungă în grija unor călugări care i-au descoperit pasiunea pentru carte, pentru învățătură. La îndemnul acestora, Li s-a îndreptat spre școală, apoi spre universitate. în 1965, a absolvit secția de limba română a Institutul de limbi străine din Beijing, unde a dat exament cu intenția de învăţa limba rusă. A fost repartizat la specialitatea de limba şi literatura română, din cadrul Facultăţii de limbi Est-Europene, devenind astfel unul dintre chinezii româniștii care au adus mari contribuții la dezvoltarea schimburilor culturale China-România.
După absolvire, vreme de câțiva ani, alături de colegii absolvenți de limba română, a pregătit lansarea programelor de radio în limba română, ale Radio China Internațional (RCI). În cadrul activității profesionale, Li Jiayu a asigurat corespondențe din timpul vizitelor efectuate în România de liderii chinezi, în perioada 1978-1986, a devenit redactor șef al secției de limba română RCI, a contribuit decisiv la deschiderea emisiunii în limba chineză (1999), la Radio România Internaţional, unde a activat în perioada 2002-2003.
Dar, poate cele mai impresionante semne lăsate de Li Jiayu sunt traducerile din limba română în limba chineză și din limba chineză în limba română. Grație efortului depus, chinezii au avut posibilitatea să lectureze romanele, poeziile și piesele de teatru scrise de: Alexandru Ivasiuc, Radu Tudoran, Mihai Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Dimitrie Bolintineanu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Aurel Baranga, Anton Holban, Mircea Eliade, Ioan Grigorescu, Vasile Voiculescu, Mircea Sântimbreanu, Anton Costache etc.
De asemenea, a tradus în limba română multiple lucrări, între care „Povestiri cu haz, povestiri cu tâlc din China antică”, „Legende chinezeşti”, „Din înţelepciunea chineză”, „Măslinul”, a realizat, în colaborare cu Zhu Yiping, primul „Ghid de conversaţie chino-română”, a tradus şi publicat, în colaborare cu Luo Dongquan, primele manuale pentru institutele Confucius din România.
Pentru întreaga activitate, Uniunea Scriitorilor din România i-a conferit Premiul pentru promovarea literaturii române în străinătate (1986), Ministerul Culturii din României și Uniunea Scriitorilor din România i-au conferit Diploma de excelenţă pentru traducerea literaturii române (1990), Editura pentru Literatura pentru copii din China i-a acordat Premiul pentru cele mai bune traduceri în perioada 1977-1983, Societatea Română de Radiodifuziune i-a acordat Diploma de excelenţă (2003), iar Ministerul român de Externe îmmânat Diploma de Excelenţă (2009), în semn de recunoaştere şi preţuire a contribuţiei aduse la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-chineze, cu ocazia împlinirii celor 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice România-China.
Foarte frumos, acest dictionar este de mare valoare pentru ambele tari.
Multumim mult pentru tot ce faceti pentru noi !
Și Eu aș vrea să am o așa lucrare prețioasă în biblioteca mea!
Absolut remarcabila lucrare.
Din pacate Romania nu vrea sau nu stie sa o respecte asa cum ar trebui.
Asa cum nu (mai) stie sa respecte relatiile privilegiate cu China.
Trist!
Sunt curios dacă acest dictionar (sau și alte cărți pe subiectul acesta) sunt accesibile pentru cumpărare și din România… Pentru cei care se ocupă cu subiectul China, sinologie, nu cred că se pune problema să nu găsească, dar pentru cititorul de rând. Un dicționar de asemenea anvergură nu poate decât să îmbogățească (și să atragă mai mulți cititori curioși) o secțiune de lingvistică dintr-o librărie la noi (și așa sărăcite), dar nu am așteptări de la librăriile comerciale. Bibliotecile probabil că ajung să termine bruma de fonduri disponibile, până să ajungă să își pună problema achiziției unui astfel de volum. Personal, aș cumpăra o copie, apoi s-o donez la vreo bibliotecă, după care unul sau mai mulți norocoși, interesându-se de așa ceva, să aibă surpriza chiar să găsească listat așa ceva în baza de date a fondului bibliotecii. 🙂
Felicitări pentru conținutul blogului; o gură de aer proaspăt în mijlocul unei mări de non-subiecte promovate de restul massmedia!