Alături de cetăţenii Republicii Moldova şi cei ai Turciei, chinezii fac parte din rezidenţii cei mai numeroşi aflaţi pe teritoriul României, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros România. Intitulat „Studiul asupra fenomenului imigraţiei în România. Integrarea străinilor în societatea românească”, documentul arată că în România se aflat la 30 septembrie 2010 un total de 59.358 emigranţi străini, cei mai mulţi străini cu şedere temporară. Dintre aceştia, 17.091 erau din R. Moldova, 7.179 din Turcia, iar 4.752 din China, cele trei ţări acoperind aproape 60% din totalul ţărilor de provenienţă. Pe genuri, din total, 34.610 erau bărbaţi, iar 24.599.
Potrivit studiului, imigranţii din ţări precum Turcia, China şi Siria au obţinut şederea permanentă în România, iar peste 90% dintre solicitanţii de azil sunt bărbaţi.
Documentul Fundaţiei Soros România susţine că începând cu 2005 – 2006 „se remarcă o creştere a numărului de imigranţi, a ţărilor de provenienţă a acestora şi o diversificare a scopului în care imigranţii aleg România ca ţară de destinaţie”. Astfel, apar fluxuri de imigraţie orientate specific: pentru muncă, pentru studii şi cu reunificare familială.
Un exemplu relevant al acestei evoluţii este cazul imigranţilor chinezi. Într-o primă etapă, imigranţii chinezi, mici sau mari întreprinzători, îşi desfăşoară activităţi comerciale, fiind concentraţi în pieţele en-gros de la periferia capitalei. „În a doua etapă, în condiţiile dezvoltării economiei româneşti şi nevoii de forţă de muncă, angajatorii din România încep să aducă muncitori din China, în sectoare precum: construcţii, pe şantiere navale, inclusiv în construcţii de drumuri şi poduri, textile, comerţ şi servicii”, arată studiul.
Capitolul „Imigraţie nereglementată şi munca nedeclarată a străinilor„, studiul consemnează că „informaţiile adunate prin discuţii mai mult sau mai puţin formale cu cetăţeni chinezi, ne-au sugerat o posibilă creştere a şederilor ilegale”. De asemenea, realitatea surprinsă în cadrul componentei calitative a studiului arată că „străinii în general şi cetăţenii chinezi în special sunt consideraţi, de către angajatori şi de către reprezentanţii organizaţiilor care vin în contact direct cu resortisanţii, mult mai devotaţi muncii pe care o depun şi reprezintă chiar modele de disciplină şi etică a muncii pentru cei mai mulţi dintre români„.
Studiul realizat de Soros România prezintă şi o serie de poveşti despre străinii aflaţi pe teritoriul românesc. Aşa cum precizează autorii documentului „din considerente de protejare a identităţii celor care au acceptat să ne împărtăşească experienţa lor de imigrant în România, numele persoanelor reale au fost substituite cu nume generice, respectând sexul şi ţara de origine”. În aceste condiţii, iată povestea lui „Wang”, migrant rezident în România.
„Wang a venit din China după terminarea liceului să demareze o afacere în România, la îndemnul unui unchi deja stabilit în România. Se mândreşte cu faptul că în zece ani de şedere în România a fost doar de două ori în China, o dată să se căsătorească şi să-şi aducă soţia şi a doua oară pentru obţinerea permisului de conducere. S-a obişnuit în România, dar traseul său este puternic legat de misiunea pe care simte că o are ca tânăr creştin baptist. Inclusiv eforturile sale de a învăţa mai bine limba română sunt motivate de dorinţa de a duce cuvântul lui Dumnezeu nu doar chinezilor, ci şi românilor. În povestea lui Wang, va apărea şi Chen, prietenul lui, care l-a însoţit iniţial ca interpret, dar care a participat la discuţie aducând câteva elemente personale din propria sa experienţă de imigrant”.
La data de 30.09.2010, în România se aflau înregistraţi cu şedere legală 59.358 străini. Dintre aceştia, 49.282 cu şedere temporară şi 10.076 cu şedere permanentă. Din punct de vedere al scopului pentru care străinii au obţinut un drept de şedere temporară, cei mai mulţi erau membri de familie ai cetăţenilor români (20.863), în scop de studii (12.587) şi angajare (6.951).
Foto: www.adelinamaria.ro
[…] Articolul întreg poate fi citit aici […]