În China, indiferent de provincia în care te afli, fie că eşti pe dezvoltata coastă estică, fie că te afli în vestul tibetan sau uigur, cel mai facil mijloc de deplasare (între oraşe) este trenul. La un raport convenabil preţ/calitate, trenurile de mare viteză sunt accesibile aproape în toate direcţiile. Nu mai este deloc o noutate să parcurgi distanţe de mii de kilometri în decurs de câteva ore.
Totuşi, până la tren – HUOCHE (fonetic – huocîă), ai nevoie de un taxi – CHUZU CHE (fonetic – ciudzu cîă) sau un autobuz – GONG GONG QI CHE (fonetic – congcong ci cîă) care să te ducă la gară – HUOCHE ZHAN (fonetic – huocîă djan).
În China, biletele de tren – HUOCHE PIAO (fonetic – huocîă piao), la cel ca şi cele de avion – JI PIAO (fonetic – jî piao), sunt cumpărate în avans (cel puţin cu 10 zile). Numărul uriaş de călători face aproape imposibilă achiziţia biletelor direct din gară sau de pe o zi pe alta.
În aceste condiţii trebuie să mergi la una dintre casele de bilete de tren – FANGZI HUOCHE PIAO (fonetic – fangcî huocîă piao) care se găsesc aproape peste tot, având asupra un act de indentitate. Fără acesta nu sunt eliberate bilete. Aici spunem: “Doresc un bilet de tren până la (Beijing)” – „WO YAO YI GE QU (PEIŢIN) DE HUOCHE PIAO” (fonetic – “Uo iao i gă ţu … dă huoce piao”).
Odată ce avem biletul, putem merge la HUOCHE ZHAN (gară) – pentru a lua HUOCHE (trenul) sau la aeroport – FEI JI CHANG (fonetic – fei jî cîang).
Atât pentru azi. Vă invit să priviţi cu amuzament această rubrică, iar celor care doresc să înveţe temeinic limba chineză le recomand să fie atenţi la nota de mai jos.
NOTĂ!
Toate textele din „MINUTUL DE CHINEZĂ” la găsiţi AICI
