CHINA-ECE | Eforturi “16+1” pentru proiecte “1+1”

Prin vocea premierului Li Keqiang, China a lansat noi propuneri de cooperare în formatul “16+1” (China – Europa Centrală și de Est), reconfirmând intenția de a construi parteneriate economice care să asigure dezvoltarea unor relații mai consistente cu regiunea europeană în ansamblu. Prezent luni, la Budapesta, la cea de-a șasea întâlnire a liderilor China-Europa Central și de Est (ECE) și la cel de-al șaptelea Forum Economic și Comercial China-ECE, premierul chinez a reafirmat hotârârea de a construi parteneriate, a avansat noi ținte investiționale în domeniul agricol și bancar.
De partea cealaltă, reprezentanții celor 16 țări central-est europene au constituit din nou un cor pe o sigură voce, susținând bunele intenţii şi prietenia în relaţia cu China, însă dincolo de aceasta coeziunea şi forţa de acţiune continuă să fie greu de coagulat în formatul ECE. În mod cert, eforturile Chinei de a construi “16+1” continua să dea rezultate în formatul “1+1” (bilateral), cauzele fiind multiple, uşor de identificat şi nu ţin doar de natura diversităţii administrative-politice a ţărilor care compun proiectul.
Deşi la o oră de zbor distanţă, România fost reprezentată la reuniunea China-ECE de la Budapesta la nivel de vice-premier. Anul acesta Uniunea Europeană, Austria, Elveția, Grecia, Belarus şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au participat în calitate de observator.

Unul dintre mesajele care au atras atenţia în discursul premierului li Keqiang a vizat interesul Chinei pentru produsele agricole din ţările ECE, fiind anunţat interesul pentru creşterea importurilor de produse agricole dar și acordarea de sprijin financiar mai consistent pentru proiectele comune din domeniu. În concret, China este interesată de carnea, produsele lactate, mierea și fructele din ţările ECE.

Un alt mesaj de interes prezentat de premierul de la Beijing priveşte înființarea Asociației interbancare China-ECE, în cadrul căruia Banca de Dezvoltare a Chinei să asigure împrumuturi în valoare de două miliarde euro (aproximativ 2,4 miliarde USD). De asemenea, Fondului de Cooperare pentru Investiții China-ECE va beneficia suplimentarm din partea Băncii Industriale și Comerciale din China, de un miliard USD.

O analiză cantitativă (prezentată de partea chineză) arată că proiectul China-ECE a generat investiții chineze în țările Europei Centrale și de Est de peste nouă miliarde USD, în timp ce grupul ţărilor central-est europene au investit 1,4 miliarde USD în China.

De asemenea, în primele trei trimestre din 2017, comerțul China-ECE a depășit 49 miliarde MLD, în creștere cu 14,5% comparativ cu 2016, în timp ce importurile Chinei din ţările ECE au crescut cu 21,9%.

Cooperarea de “16+1” nu este un instrument geopolitic, ci un incubator pentru o cooperare trans-regională pragmatică, a declarat Li Keqiang (foto), care a subliniat că proiectul contribuie la dezvoltarea echilibrată a relațiilor China-UE, pe principiului egalității și consultării, câştigului reciproc, deschiderii, incluziunii și inovării.

Pe acest fond, liderul chinez a propus cinci direcţii de promovare a cooperării China-ECE: extinderea cooperării economice și comerciale, stimularea liberalizării comerțului, investițiilor și facilităţilor; accelerarea proiectelor majore privind conectivitatea; analiza capacităților de cooperare, cum ar fi parcurile industriale în domeniul producției, energiei, logisticii și agriculturii; înființarea Asociației inter-bancare China-ECE; creşterea schimburilor culturale și interumane, în domeniul turismului și sănătății.

Așa cum am arătat, România a fost reprezentată la cea de-a șasea întâlnire a liderilor China-ECE de viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Paul Stănescu (rândul doi, al treilea din dreapta), urmând probabil să fie lansate mesaje oficiale cu privire la esența și rezultatele participării.

O analiză cuprinzătoare și pertinentă a relațiilor și efectelor generate în formatul “16+1” este oferită de Iulia Monica Oehler-Șincai, Cercetător principal la Academia Română, care susține într-un articol publicat în China Daily că “țările din Europa Centrală și de Est manifestă diferite grade de intensitate a cooperării cu China”.

În articolul “New era diplomacy to strengthen ties with CEE countries”, Oehler-Șincai susține că în cadrul proiectului China-ECE “se pot identifica patru grupuri: participanți activi precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Serbia; Ambițioșii parteneri precum România, Letonia, Slovenia, Bulgaria și Macedonia; adepții; și cei rătăciți”.

Pe de altă parte, “există, de asemenea, factori care rezultă din aderarea la UE a celor unsprezece țări CEE care participă la mecanismul 16+1 (…) spre deosebire de libertatea relativă a celor cinci state balcanice (…), care se află în sala de așteptare a UE”.

Pe acest fond, Oehler-Șincai subliniază că în cadrul “16+1” există probleme de eterogenitate, privind înțelegerea spiritului de a face afaceri în țara/regiunea parteneră, de clarificare a așteptărilor în fața cooperării și privind depășirea barierelor, riscurilor și posibilelor neînțelegeri în procesul acțiunilor comune (textul integral AICI).

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, EU Centrală şi de Est, Înţelege China, România, România - China, Uniunea Europeană. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns