Despre Mao, în oraşul unde s-a format Armata Poporului

Plin de vervă, născut, crescut, educat şi rămas convins de tezele lansate de Mao Zedong, unul dintre cei care i-au fost în preajma, martor al transformărilor pe care China le-a parcurs în ultima jumătate de veac, este Li Chun Xiang (foto). Cercetător în cadrul Muzeului Revoluţiei din oraşul Jinggangshan, provincia Jiangxi, din Sud – Estul Chinei, Li este o istorie vie şi înflăcărată a perioadei Mao. Cu un tată care a participat la crearea Armatei Roşii, actuala Armată Chineză de Eliberare a Poporului, un apropiat al lui Mao Zedong, Li a copilărit şi a fost educat în spiritul comunist chinez. Privindu-l povestind evenimentele trăite alături de liderii comunişti Mao şi Zhou Enlai, la o distanţă de zeci de ani, poţi spune că le trăieşte aievea, fiind permanent conectat la convingerea că singura soluţie politică posibilă este comunismul. În mod firesc, experienţa de viaţă personală dar mai ales performanţele Chinei de azi, îl transformă pe Li Chun Xiang, ajuns la 68 de ani, în bunicul simpatic, adorabil chiar. Un personaj care intră perfect în rolul de povestitor, în faţa nepoţilor, a evenimentelor care au condus la transformarea Chinei, la revoluţia culturală şi la politica actuală de reformă şi deschidere.
Specialist în fenomenul insurecţiei militare din anul 1927, Li Chun Xiang povesteşte cu o trăire nedisimulată evenimente, fapte şi experienţe personale, reuşind să capteze chiar şi atenţia unor nevorbitori de chineză, aşa cum sunt eu şi colegii străini. “În anul 1927, Mao Zedong şi-a condus trupele în provincia Jiangxi, spre oraşul Jinggangshan, unde ne aflăm. Aici s-a întâlnit cu armata condusă de Zhu De. Cele două armate sau unificat şi astfel s-a format Armata Roşie, actual Armată de Eliberare a Chinei”, povesteşte Li.
Insurecţia militară de la Nanchang şi stabilirea bazei de sprijin la Jinggangshan face ca acest din urmă oraş chinez să fie leagănul revoluţiei comuniste chineze. Dacă te plimbi pe străzile oraşului Jinggangshan descoperi că mulţi comercianţi trăiesc din imaginea lui Mao, fără a mai pune la socoteală faptul că nu există local, magazine sau chioşc în care să nu existe măcar un portret sau o statuetă a marelui lider chinez. Recunoaşterea lui Mao are rădăcini puternice în rândurile ţăranilor care au primit loturi de pământ, aceştia din urmă acordându-i întreaga încredere şi susţinere. “Mao nu a folosit experienţa Uniuni Sovietice în promovarea comunismului. El a utilizat o gândire proprie daptată la realităţile Chinei. Ţăranii au fost una dintre principalele preocupări ale lui Mao, de aceea el s-a bucurat de toată încrederea acestora. Mao a depus eforturi pentru crearea Armatei de Eliberare a Chinei şi Partidului Comunist Chinez, care se bucură şi acum de cea mai mare încredere în rândul chinezilor”, spune Li.
Pentru el, modelul Mao este unicul şi singurul valabil, motiv pentru care l-am întrebat care ar fi cele trei cuvinte care l-ar caracteriza pe fostul lider chinez, devenit mentor naţional. Li a răspuns fără să stea prea mult pe gânduri: puternic, realist, inovator. “Conectat permanent la realitatea din jur, Mao a acordat mereu încredere tinerilor, căutând permanent căi pentru realizarea unei Chine noi. Ce trebuie înţeles este faptul că spirtul Partidului Comunist Chinez este în serviciul întregului popor chinez. Aceasta este inovaţia principală a lui Mao”, spune Li Chun Xiang.
Trebuie subliniat, înainte de final, că la Jinggangshan şi în toată provincia Jiangxi, chiar dacă pare greu de imaginat pentru ocidentali, Mao este mai mult decât un mit. El este peste tot, la marile intersecţii, în statui monumentale, în instituţii, hoteluri, magazine şi în sufletul celor care trăiesc, la zeci de ani de la dispariţia lui, din promovarea şi vânzarea imaginii lui. Este un mod de viaţă aproape filozofic al chinezilor pe care dacă nu reuşeşti să îl înţelegi, cel puţin ar trebui să îl accepţi aşa cum este.
Text publicat şi pe Radio China Internaţional