Text publicat şi în Jurnalul Naţional
Într-un articol publicat, vineri, de cotidianul de limbă engleză „China Daily”, intitulat „Misterele din spatele vizitei lui Nixon din 1972, în China”, România şi fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu sunt prezentaţi ca mesageri de rezervă şi de încredere între cele două mari ţări, China şi SUA. Prezentare a ultimei cărţi de memorii scrisă de Henry Kissinger, fost consilier consilier de securitate naţională al preşedintelui american Richard Nixon şi ulterior secretar de stat, articolul dezvăluie o parte dintre mecanismele care au stat la baza dezgheţării relaţiilor chino – americane.
Se ştie, în iulie 1971, Kinssinger a făcut o vizită secretă, de 48 de ore, în China, iar cartea consilierului american vine să dezvăluie, în viziune personală, o serie de detalii care merg până de la vizite oficiale până la dotările camerelor şi numărul de ţigări sau bomboane de protocol puse la dispoziţie de partea chineză. Cartea „oferă opinii introspective privind relaţiile chino – americane din ultimii 40 de ani, inclusiv întâlnirile sale cu patru generaţii de lideri chinezi”, apreciază Zhang Yesui, ambasadorul Chinei în SUA.
Revenind la prezenţa României şi a lui Nicolae Ceauşescu în consemnările lui Kissinger, coditianul chinez de limbă engleză, cu un tiraj de jumătate de milion de exemplare zilnic, consemnează că Bucureştiul a jucat rolul de canal de comunicare de rezervă, alături de Paris şi Islamabad. În peste 250 de pagini de documente declasificate de Arhiva Naţională de Securitate americană, se poate vedea în mod clar că mesajele au fost transmise între liderii chinezi şi americani nu numai prin trimişii proprii, dar, şi prin intermediul şefilor de stat din Pakistan, Yahya Khan, sau România, Nicolae Ceauşescu. Cele două ţări menţionate au jucat un rol în pregătirea, timp de doi ani, a vizitei pe care cel de-al 37-lea preşedinte SUA, R. Nixon, a efectuat-o în China.
Dincolo de canalele oficiale, diplomatice sau paralele, preşedintele Nixon a folosit şi mass media pentru transmiterea mesajelor sale. Cel mai explicit a fost un interviu acordat revistei „Time”, publicat în octombrie 1970, în care a spus că dacă el nu ar putea pleca în China, speră ca măcar copiii săi să poate ajunge acolo. La data de 10 decembrie 1970, liderul chinez Mao Zedong a lansat, la rândul său, o invitaţie lui Nixon, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului american Edgar Snow, cunoscut pentru romanul „Steaua Roşie deasupra Chinei” şi pentru reportajele de simpatie la adresa noii Chine.
Urmată de deschiderea relaţiilor bilaterale, pe fondul răcirii dialogului chino – rus, China şi SUA au instituit, din aprilie 1971, diplomaţia „ping-pong”. Idea lui Mao Zedong de a invita echipa americană de tenis de masă să joace în China nu numai că a deschis uşa pentru relaţia de prietenie dintre China şi SUA dar, de asemenea, a condus la schimbarea strategică în relaţiile internaţionale.
Henry Kissinger efectuează în aceste zile o vizită la Beijing ca invitat al Institutului Populară Chineză al Afacerilor Externe. În cadrul prezenţei în China, la 40 de ani de la evenimente, Kissinger se va reîntâlni cu prieteni şi colaboratori chinezi care au contribuit la deschiderea cooperării chino – americane.
Sursa: China Daily
