Preşedintele Asociaţiei Române de Politică Externă, fostul ambasador Aurel Preda, face dezvăluiri din culisele elaborării şi semnării Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova de la a cărei semnare se împlinesc mâine 20 de ani.
Cum s-a întâmplat că la 27 august 1991 vă aflaţi la Chişinău? Cu cine din oamenii de stat aţi avut atunci discuţii ?
Aurel Preda: De fapt, am venit la Chişinău pe 25 august 1991, la cererea prietenului meu Vasile Nedelciuc, cu care colaborasem aşa de bine în timpul Conferinţei din 26-28 iunie 1991 privind Pactul Molotov-Ribentropp, reuniune care a marcat 51 de ani de la raptul comis asupra României de cele două imperii, roşu şi nazist. Cu acea ocazie, i-am cunoscut pe preşedintele Snegur, pe deputaţii Vasile Nedelciuc, pe Valeriu Matei, un tânăr politician şi bun român, pe prof. univ. dr. Alexandru Moşanu, preşedintele la acea vreme al Parlamentului, pe sovieticul (încă) dr. V.A. Alexandrov, pe Larry Wyman, profesor la Universitatea Harvard (SUA), Arthur Hainci (Polonia) şi pe mulţi alţii, cu care am colaborat la redactarea documentului intitulat „Declaraţia de la Chişinău (eu am insisitat asupra includerii în titlu a localităţii) cu privire la Pactul Molotov-Ribentropp şi consecinţele sale asupra Basarabiei” (de fapt, asupra României). Aşa cum se vede şi din titlu, Declaraţia este primul document postbelic, adoptat în cadrul unei Conferinţe internaţionale prin care se condamnă, fără echivoc, Pactul cu diavolul şi se cere lichidarea consecinţelor sale asupra Basarabiei şi, pe cale de consecinţă, asupra României. Probabil, am făcut impresie bună, dacă am fost invitat, câteva săptămâni mai târziu, să ajut la redactarea celui de-al doilea act, firesc aş spune, Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.
Şefii de la Bucureşti au ştiut despre această deplasare a dvs. la Chişinău? V-a oferit cineva vreun mandat?
Nu prea am avut unul… scris. Şi nici nu era nevoie pentru că interesele supreme ale statului sunt şi trebuie să fie în sufletul şi inima oricărui diplomat român, şi nu numai. E un datum.
Textul integral pe JURNALUL NAŢIONAL
