INTERVIU – “Descoperind China – Beijing” – o carte cu multe poveşti despre Beijing (II)

Preluare RADIO CHINA INTERNAŢIONAL

Chu: Bună seara, stimaţi ascultători!
Bun găsit la ediţia de astăzi a rubricii „Cultura chineză”. La microfon, Chu Qunli. Dragi prieteni, miercurea trecută l-am invitat pe colegul nostru român, Dan Tomozei, să ne vorbească despre noua sa cartea „Descoperind China – Beijing”. Astăzi vom continua acest dialog.
* * *
Dan, observi şi cercetezi în fiecare zi Beijiingul în calitate de jurnalist de carieră. După mine, conţinutul legat de viaţa locuitorilor din Beijing este cel mai frumos. Unul dintre textele care mi-au plăcut cel mai mult este cel intitulat „Un oraş în mişcare”. Cum ai aflat că există un asemenea „ciclu interesant” de practicare a sportului?
Dan: Diferenţa de fusul orar dintre Beijing şi Bucureşti este şase ore iarna, iar în vară este cinci ore. La venirea la Beijing am avut o mare problemă de adaptare la orele de somn, motiv pentru care eram treaz exact când în România lumea este trează şi când în China lumea dormea. Şi atunci se întâmpla să fac plimbări pentru ca să găsesc un contact cu atmosfera de aici. Vedeam, la orele matinale, oameni în vârstă ieşind să facă mişcare. În România, la orele 4 – 5 dimineaţa oameni merg ori la serviciu, ori către casă de la serviciu. Ori aici am văzut oameni care ieşeau în parcurile sau în zonele amenajate cu obiecte de făcut mişcare doar pentru a face mişcare, pentru a face anumite exerciţii fizice. Ciclul acesta se întinde pe câteva ore. Primul este la orele matinale, dis-de-dimineaţă, când ies oamenii în vârstă. După aceea, ies oameni de generaţie mijlocie, după aceea, tinerii. Este un ciclu extrem de interesant care se întinde până seara târziu, când, la orele serii, toate generaţiile ies pentru a face ori mişcare în grup, un fel de dans, sau dacă nu exerciţii fizice, aşa cum am scris în carte. Uneori aceste grupuri sunt interesante şi extraordinar de urmărit şi interesant de sesizat, pentru că te prind mişcările lor. De fiecare dată când priveam intram în dansul lor. Grupurile acestea ajung la sute sau poate la câteva mii de oameni. Asta, probabil, îi face pe chinezi să fie mult mai sănătoşi, să fie mult mai odihniţi, mai relaxaţi decât europeni, care înainte de orice, pun pe primul plan presiunea şi stresul coditian.

Chu: În afară de a scrie despre viaţa locuitorilor din Beijing ai scris mult despre monumente istorice şi culturale din Beijing. Pentru a scrie această carte ai făcut un plan de vizite regulate în diferite locuri din Beijing?
Dan: Iniţial am pornit din curiozitate, fără îndoială o curiozitate prezentă la orice străin care ajunge la Beijing şi care vrea să viziteze Piaţa Tiananmen şi Oraşul Interzis. De acolo am cumpărat o hartă în care sunt cuprinse toate monumentele şi locurile importante din Beijing. Cu fosta noastră colegă, Anca Rusu, am punctat de fiecare dată unde am mers şi la fiecare sfârşit de săptămână, în fiecare weekend, ne propuneam să mergem undeva, în aşa fel încât într-o perioadă cât mai scurtă să acoperim cât mai multe obiective. Uneori era greu pentru că unele obiective, de exemplu: Oraşul Interzis, Templul Cerului, Grădina Imperială necesită cel puţin o zi pentru a le vedea în întregime şi pentru a ajunge să vezi cu adevărat acele locuri. Uneori, mergeam de două ori la acelaşi obiectiv. Dar nu am făcut neapărat un program, ne propuneam să vizităm cât mai mult, să fotografiem cât mai mult şi să transmitem celor de acasă mesaje locurile speciale pe care cuprinde Beijingul.

Chu: Citind cartea am aflat că notele tale de drum sunt foarte bine documentate. Cum ai reuşit să culegi informaţii atât de bogate despre China?
Dan: Cele mai multe dintre informaţii sunt culese din datele oficiale ale locurilor pe care le-am vizitat. Un lucru extraordinar de bun, spun eu, pentru turişti este că majoritatea zonelor turistice din Beijing au hărţi foarte bine puse la punct, cu detalii, cu poveşti ale locurilor. Pe altă parte, am căutat pe Internet informaţii acolo unde nu existau aceste hărţi sau am încercat să vorbesc cu localnici pentru a încerca să-i introducă pe cititori în atmosfera locului, aşa cum este el, într-o manieră chinezească, nu neapărat într-o manieră europeană, care poate să fie subiectivă, sau poate să fie făcută în viteză. Dar, cred că dacă volumul meu „Descoperind China – Beijing” poate să aibă o parte de valoare, cred că în aceste date istorice, care vorbesc despre un Beijing vechi de mii de ani, cred că în aceste date istorice stă valoarea cărţii.

Chu: Nu doar monumente istorice ci şi despre clădirile noi ai descris mult.
Dan: Este o poveste în care vorbesc despre noul Beijing, este o imagine oglindă a istoriei şi prezentului, care cel puţin pe mine m-a impresionat, pentru că văd cum se construieşte o adevărată nouă metropolă, dar fără să te simţi deranjat de şantierele impresionante cu construcţii cu zeci de etaje. Iată de ce, încă o dată, aprecierea mea este una de admiraţie faţă de modul în care este administrat Beijingul astăzi.

Chu: La fel ca mulţi scriitori călători străini în China, ai analizat şi ai încercat să descifrezi realităţile Chinei, foarte îndepărtate de spiritul de înţelegere al unui european. Care sunt cele mai mari dificultăţi în „traducerea” aspectelor culturale şi sociale din Beijing?
Dan: M-am simţit acasă la Beijing de la primele ore când am ajuns aici. Cred că un european, un occidental în general când vine în Asia trebuie să lase la o parte toate ideile preconcepute vizavi de chinezi, vizavi de viaţa chinezilor, vizavi de tot ce înseamnă ideia preconcepută prezentată cu intenţie sau cu rea intenţie în presa occidentală. China este cu totul altceva la ea acasă. Am încercat să explic lucrul acesta în cadrul evenimentelor de lansare a cărţii, în România. Am avut câteva argumente, pe care le-am repetat mereu. Dacă credeţi că China este aceea constuită fals din imaginile decupate de presă sau din filmele de acum 50-60 de ani, atunci cum explicaţi faptul că astăzi China este lider mondial? Un lider mondial nu poate să ajungă lider cu o lingură de orez, aşa cum se spune despre chinezi în Europa, cum că chinezii mănâncă puţin şi sunt săraci. Am încercat să le explic şi imaginile m-au ajutat foarte mult să arăt că astăzi China este o ţară bogată, aşa cum se susţine în mesajele oficiale chineze, cu foarte multe problemele, pe care caută să le rezolve. Dar China este un lider de care dacă nu ţi cont de realitatea obiectivă, nu ajungi să îl cunoşti. Este dincolo de orice, un stat în care eu am înţeles că cetăţeanul este respectat în condiţiile în care el va respecta legile. Dacă avem o regulă o respectă toţi. Cine nu respectă regula trebuie să fie dat la o parte sau trebuie să plătească. Această regulă chinezească consider că este mai greu de priceput din exterior pentru că occidentalii, în general, vorbesc despre China cu oarecare ironie, cu oarecare neîncredere. Dar, consider că din foarte multe puncte de vedere mi-ar plăcea să fiu cetăţean chinez. Mi-ar plăcea ca în România să văd oameni la fel de zâmbitori cum i-am văzut eu pe foarte mulţi dintre chinezi. Nu contează motivul pentru care ei zâmbesc. Contează faptul că ei duc viaţa înainte, sunt optimişti şi ştiu că în fiecare zi au ceva de construit. Astăzi China a devenit un model pentru toată lumea.

Chu: Haide să vorbim despre turneul de promovare în România a volumului. Cu sprijinul Institutelor şi Claselor Confucius, lansarea cărţii a avut loc între 28 martie şi 4 aprilie la Sibiu, Cluj Napoca, Deva şi Mediaş. La evenimente, peste 400 de români au ascultat prezentările făcute de tine despre cuprinsul cărţii, urmărind peste 340 de fotografii făcute de tine în Beijing, punând totodată multe întrebări. Care au fost reacţiile participanţilor?
Dan: Primele reacţii au fost de curiozitate şi uimire pentru că aşteptau să vadă un Beijing prăfuit şi vechi, cu străzi înguste, cu imagini prezentate de o parte din presa occidentală, sau imaginile vechi despre Beijingul aniilor ’50 – 60. Prima reacţie a fost de uimire. A doua reacţie a fost o nevoie manifestată de foarte mulţi, nevoia de a veni în China, regăsită mai ales la generaţia tânără, pentru că astăzi China a devenit un subiet tot mai important şi discutat la nivel european. China, prin cartea mea, nu a făcut decât să stârnească multe curiozităţi, să lanseze o serie de teme de dezbatere. O altă temă pe care foarte mulţi dintre cei prezenţi la lansare au ridicat-o a fost aceea „cum pot să ajung în China”. Toată lumea crede că azi China este un stat închis. L-am spus: „E foarte simplu, primeşti o viză. Este un stat care respectă reguli şi care în primul rând îşi respectă vizitatori şi oaspeţi”. Acest aspect subliniează reticenţa şi lipsa de cunoaştere a unor realităţi, pentru că astăzi China nu mai este China de acum 20 de ani. Modernismul şi noutatea ultimelor lucruri la nivel planetar sunt la dispoziţia tuturor locuitorilor chinezi. Cred că volumul a reuşit să stârnească un interes extrem de mare, reacţiile pe Internet, reacţiile pe Facebook, pe Twitter m-au făcut să cred că are rost această carte, măcar în acea de a provoca şi de a determina românii să vadă dincolo de aparenţe, dincolo de consemnările din presă, o Chină şi un Beijing cu totul nou, aşa cum doar cei care locuiesc aici îl pot vedea.

Chu: Mai am o întrebare. Dacă ascultători noştri doresc să procure cartea „Descoperind China – Beijing”, cum o vor găsi?
Dan: Cred că în câteva săptămâni cartea se va găsi în toate bibliotecile din România şi cele din R. Moldova. Dar, în limita volumelor pe care le mai am acasă, la Sibiu, cu ajutorul colegilor mei, dacă ne vor trimite o adresă poştală sau de e-mail, pentru a găsi o cale de comunicare, voi putea să le transmit câte un volum celor interesaţi.

Chu: Ce bună e vestea! Dragi ascultători, dacă doriţi să obţineţi o carte, vor rog să ne scrieţi. Domnul Tomozei vă va oferi cartea cadou.
Dan: Aşa vrea să spun că toate poveştile vor fi publicate pe site-ul Radio China Internaţional alături de imagini şi atunci vor putea să fie mai uşor găsite.

Chu: Desigur. Dan, este momentul să îţi mulţumesc pentru timpul acordat în cadrul rubricii „Cultura chineză”. Dragi ascultători, dacă doriţi să comunicaţi cu Dan Tomozei şi să aflaţi mai mult despre el, puteţi accesa blogul personal „O cărămidă din Marele Zid”, la adresa www.dantomozei.wordpress.com. Este un blog impresionant care a avut peste 40.000 de vizite în primul an de activitate. Puteţi să îi scrieţi de asemenea pe adresa de e-mail a redacţiei noastre: romanian@cri.com.cn. Dan, la încheierea interviului, care este mesajul pe care doreşti să îl transmiţi ascultătorilor noştri?
Dan: I-aş invita să descopere China din surse chineze, în primul rând, să lase ideile preconcepute şi şabloanele la o parte şi să încerce să fie obiectivi cu sine şi apoi cu relaţia pe care încearcă să o construiască sau să o descopere vizavi de China. Cred că povestea dintre România şi China trebuie să continue să fie una de succes şi fiecare dintre noi avem un rol destul de important în a face ca această poveste veche de zeci de ani dintre România şi China să continue să fie una frumoasă.

Chu: Dan, îţi mulţumesc pentru acest dialog.
DAN: Eu vă mulţumesc!

(SFÂRŞIT)

REFERINŢE >>>
INTERVIU – “Descoperind China – Beijing” – o carte cu multe poveşti despre Beijing (I)