INTERVIU – Victor Ponta: România, partener privilegiat al Chinei în deciziile pe plan european

Aflat în vizită la Beijing, primul ministru al României, Victor PONTA, a acordat un interviu Radio China Internaţional în care a vorbit despre nevoia reluării relaţiilor strânse cu China, în plan economic, cultural şi politic. Premierul român a subliniat intenţia României de a rămâne unul dintre partenerii loiali şi importanţi ai Chinei în zona Central-Est europeană, Guvernul de la Bucureşti dorind continuarea tradiţiei bilaterale pozitive care va marca 65 de ani.

Domnule prim-ministru Victor Ponta, bine aţi revenit în China, la mai bine de doi ani. Nu doar pentru că aţi manifestat intenţia de a efectua o vizită la Beijing, dar mai ales pentru că relaţia România – China este una tradiţională, prezenţa la cel mai înalt nivel a Guvernului de la Bucureşti este una aşteptată aici. Vă invit să începem dialogul abordând contextul în care aţi întreprins turneul asiatic în care vă aflaţi, primul de la preluarea mandatului de premier.
Aşa cum aţi spus, am cosiderat relaţia dintre România şi China ca o relaţie specială, o relaţie din care ambele ţări pot beneficia, o relaţie la care România trebuie să ţină şi să o întreţină pe măsură ce generaţiile de lideri din cele două ţări se schimbă. Consider că este un mare semn de prietenie faptul că preşedintele Chinei, primul ministru, la doar câteva luni de la preluarea mandatului au acceptat această întâlnire, aici la Beijing. Sunt convins că România a fost tratată special, am sărit cumva peste rând, fiind foarte mulţi lideri europeni şi internaţionali care vor să fie la Beijing. Asta înseamnă că nu suntem uitaţi, asta înseamnă că relaţia se transmite din generaţie în generaţie de lideri, şi îmi doresc ca în perioada imediat următoare să folosim această tradiţie pozitivă pentru proiecte foarte concrete şi foarte pragmatice. Evident mă refer în primul rând la partea economică, dar şi la cea culturală, la cea educaţională, la toate celelalte domenii în care avem proiecte începute sau avem intenţii foarte bune.

Odată cu demararea iniţiativei Secretariatului China – Europa Centrală şi de Est, proiect iniţiat de fostul premier chinez Wen Jiabao, România a devenit una dintre ţările care urmăres să acceseze resurse din cadrul bugetului de 10 miliarde de dolari pus la dispoziţie de partea chineză. Mai mult, România a manifestat interesul pentru a fi gazda următoarei reuniunii a Secretariatului. Care este viziunea Guvernului de la Bucureşti cu privire la acest proiect în contextul mai larg al Uniunii Europene şi care sunt semnalele cu privire la oferta de a fi gazdă a celei de a doua reuniuni la nivel european?
Am considerat, într-adevăr, o oportunitate acest nou cadru de discuţie, Europa Centrală şi de Est, în care intră şi ţări cum este România, membre ale Uniunii Europene, dar şi ţări din afara Uniunii Europene. Din acest motiv, am acordat toată importanţa. Cred că suntem ţara care a nominalizat în cadrul Secretariatului un ministru, domnul Şova, tocmai pentru a arăta importanţa pe care o dăm cadrului de parteneriat. De asemenea suntem ţara care, iată, a accesat primul buget, este vorba de 70 de milioane de dolari pentru tehnologie de comunicaţii. Evident că îmi doresc, în continuare, să folosim cât mai mulţi din banii puşii la dispoziţie în cadrul proiectului şi dacă următorul summit va fi Bucureşti va fi cu atât mai bine, pentru că putem să ne prezentăm mai bine proiectele, putem să avem discuţiile la nivel regional, şi putem de asemenea să avem o discuţie la nivel bilateral cu primul ministru al Chinei, o discuţie care nu a mai avut loc, iată, de 20 de ani. Ultimul prim-ministru chinez aflat la Bucureşti a fost în anul 1994. Cred că este momentul să avem o relaţie regională privilegiată, dar şi o relaţie bilaterală, şi sigur îmi pun mari speranţe în întâlnirea de la Bucureşti.

În acest context al vizitelor oficiale, astăzi (n.a. – 2 iulie) aveţi programate întâlniri la nivel înalt cu preşedintele Republicii Populare Chineze şi cu primul ministru al Chinei. Care sunt mesajele pe care le veţi transmite în cadrul întâlnirilor?
Relaţia politică trebuie, din punctul meu de vedere şi al Guvernului, trebuie dusă chiar spre un nivel mai înalt de parteneriat strategic. Se împlinesc anul viitor 65 de ani de relaţii diplomatice, politice între cele două ţări. 65 de ani în care au fost nenumărate momente pozitive, nu ţin minte de diferende importante între România şi China, iar relaţia aceasta politică strategică, trebuie să fie însoţită, trebuie să prindă conţinut prin relaţii economice. În acest sens, am avut ocazia, în această vizită, să discutăm lucruri foarte concrete cu companiile din energie din China, cu companiile din telecomunicaţii care au deja investiţii şi proiecte în România, despre relaţiile noastre bilaterale, despre capacitatea României de a intra pe piaţa chineză cu diverse produse, în mod special produse alimentare şi tehnică industrială. De asemenea, vom deschide la Beijing un Institut Cultural Român, la Bucureşti Institutul Confucius, trebuie să mărim numărul de burse pentru studenţii chinezi la Bucureşti şi români, în China, pentru că există un mare interes din partea tinerilor români de a învăţa limba chineză, de a studia aici. Sunt mesaje pe care le-am transmis preşedintelui, le voi transmite şi primului-ministru, care, din punctul meu de vedere, sunt privite extrem de pozitiv de către partea chineză.

Aşa cum am evidenţiat şi în alte discuţii avute cu oficiali de la Bucureşti aflaţi în vizită la Beijing, presa chineză urmăreşe cu interes deciziile politice, dar mai ales economice din România. Achiziţiile de bunuri de mare valoare sau vânzarea unor societăţi de stat româneşti sunt evidenţiate în presa de aici. Cum priviţi în acest context cooperarea cu zona economică chineză, ştiută fiind preocuparea Beijingului de a păstra controlul asupra resurselor şi societăţilor cu greutate ale statului?
Cred că în ultimii ani, de prin 2004 – 2005 încoace, România şi-a redus prezenţa şi colaborarea economică cu China. Cred că a fost o greşală. În această perioadă de zece ani, majoritatea ţărilor lumii au devenit şi mai interesate de China, şi de investiţiile chineze, şi de piaţa chineză. Îmi doresc foarte mult ca discuţiile extrem de concrete, fie că vorbim de preluarea pachetului majoritar de acţiuni la societatea care urmează să construiască grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, fie că vorbim de faptul că cele două mari companii de comunicaţii ZTE şi Huawei au la Bucureşti şi dezvoltă la Bucureşti centrul pentru întreaga zonă a Europei, fie că vorbim, repet, despre deschiderea pieţei chineze pentru produsele alimentare şi pentru vinurile româneşti, vorbim de posibilităţi de creşterea semnificativă a relaţiilor economice şi comerciale, iar eu am manifestat totala noastră deschidere, la nivel politic şi guvernamental, pentru prezenţa masivă a companiilor mari chineze. Dacă România va fi şi va redeveni o poartă deschisă spre Europa pentru China, cred că va fi în avantajul ambelor ţări.

Privit în context mai larg, România a fost unul dintre partenerii apropiaţi în momentele de început ale politicii de deschidere spre exterior a Chinei. Ca stat membru şi graniţă a Uniunii Europene, România poate juca un rol important în consolidarea şi ameliorarea unor relaţii cu blocul european. Din această perspectivă, care consideraţi că sunt avantajele României având în China un prieten şi un partener, ţinând cont, evident, de multitudinea evenimentelor economico-politice uneori tensionate?
În primul rând cred că încrederea dintre cele două ţări. Aşa cum aţi spus, au fost multe momente în care România s-a manifestat ca un prieten loial al Chinei şi ştiu că, în China, încrederea şi relaţiile pe termen lung sunt foarte apreciate. În al doilea rând, potenţialul nostru strategic. Da, chiar suntem şi fizic o poartă de intrare dinspre Asia în Uniunea Europeană. Există o bună cunoaştere la nivel politic, dar şi la nivel administrativ între cele două ţări şi, repet, decizia politică de a fi un partener, în continuare, privilegiat al Chinei în ceea ce priveşte deciziile pe plan european, sunt convins că va impulsiona şi decizia de aici, din China, de a orienta investiţii şi de a orienta strategia economică în Europa prin intermediul României.

Domnule Prim ministru Victor Ponta, înainte de a încheia dialogul nostru, aş dori să evidenţiem vizita pe care o veţi face, plecând de la Beijing, la marea reuniune de la Chongqing. Care sunt aşteptările pe care România le are de la acest mare forum şi care vor fi mesajele pe care România le va transmite acolo?
Am ţinut foarte mult, fiind în China, să particip la deschiderea forumului autorităţilor locale China – Europa Centrală şi de Est. Sunt acolo preşedinţi de consilii judeţene, primari din România, cu proiecte foarte concrete de înfrăţire cu diverse regiuni şi oraşe chineze, cu proiecte economice. Cred foarte mult că pentru România, dar şi pentru toată regiunea, investiţiile în infrastructura locală reprezintă un mare potenţial. China are deja o experienţă foarte mare … pomeneam Shenzhenul dar şi Chongqingul care poate fi un exemplu cum să porneşti de la un mic oraş sau sat, cu câteva zeci de mii de locuitori, şi să ajungi la milioane. Asta înseamnă o gândire strategică, înseamnă infrastructură, înseamnă capacitatea de a dezvolta, prin intermediul autorităţilor locale, serviciile sociale. Repet, am vrut să fiu prezent pentru a da un mesaj politic de interes din partea României şi de sprijin al Guvernului central, pentru colaborarea la nivelul autorităţilor locale. Sunt convins că toţi reprezentanţii României prezenţi la acest forum vor pleca acasă cu experienţe importante, cu relaţii şi parteneriate, şi că, în anii care urmează, asta va fi în beneficiul dezvotării structurilor locale româneşti.

Domnule Prim ministru, Victor Ponta, vă mulţumim foarte mult şi vă mai aşteptăm într-o vizită oficială la nivel înalt, la Beijing.
Vă mulţumesc şi voi veni de câte ori voi avea ocazia. După cum ştiţi, sunt un mare admirator al Chinei, am fost de foarte multe ori aici, şi cred că România are enorm de mult de câştigat dintr-o relaţie privilegiată cu China.

Varianta audio a interviului AICI