Economia chineză se confruntă cu debutul unei încetiniri permanente, motiv pentru care, pentru a atenua efectele negative, guvernul chinez trebuie să schimbe vechile metode de lucru, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ a Uniunii Europene în China (Camera Europeană). După ce investitorii străini au apreciat promulgarea Deciziilor celei de a Treia Sesiuni Plenare, privind viziunea reformelor în China până în 2020, după doi ani este clar că impulsul reformelor a fost pierdut, iar optimismul afaceriştilor străini s-a mai atenuat într-un mediu politic-economic în curs de dezvoltare, care poate fi descris ca fiind unul al „reformei şi închiderii”.
Prin semnalele de alarmă lansate zilele trecute de Camera Europeană, prin intermediul preşedintelui Jörg Wuttke (foto), cu ocazia prezentării Documentului de poziţie 2015/2016, se solicită Guvernului chinez să evite tendinţele protecţioniste care continuă să limiteze accesul legitim pe piaţă, indiferent dacă au la bază motive de securitate naţională sau alte probleme.
Cea mai presantă problemă a Chinei acum este cum să continue reformele care vor ajuta la reechilibrarea economiei. China are nevoie să angajeze un „nou set de instrumente”, capabile să ofere un model economic de succes.
Potrivit Camerei Europene, un model economic de succes este acela în care „forţele pieţei decid cu privire la alocarea de resurse în economie, sub auspiciile statului de drept; consumul deţine o cota mai mare din PIB în mod semnificativ; nu există nicio discriminare între investiţiile interne şi externe; există o armonizare între standardele globale şi reţelele de aprovizionare; statul are un rol redus în economie, numai în calitate de autoritate de reglementare şi implementare. O economie în care – din cauza unui mediu de reglementare mai sofisticat sectorul serviciilor a devenit motorul dominant de creştere, susţinut de un sistem de educaţie şi o piaţă a muncii flexibilă şi deschisă, care înzestrează forţa de muncă din China cu aptitudinile necesare. Un model economic care va duce la o mai mare capacitate de inovare şi o mai bună calitate a vieţii individuale”.
Pentru a ajunge aici, China va trebui să abordeze o serie de provocări, pe care reprezentanţii mediului de afaceri european din China le-au identificat în număr de cinci: Realitatea datelor, Noul set de instrumente, China şi lumea, Aşteptările Uniunii Europene şi Îndrăzneala de a schimba. Iată esenţa celor cinci provocări semnalate de Camera Europeană, documentul integral putând fi urmărit aici: Executive Summary – European Union Chamber of Commerce in China 2015_EN.
Realitatea datelor
Având în vedere că Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei a scăzut la 7% în prima jumatate a anului 2015, cel mai mic nivel din 2009, pe fondul datoriilor publice totale care au crescut la 282% din PIB în totalul schimburilor comerciale la nivelul anului 2014.
Schimburile comerciale chineze au scăzut cu 6,9% în prima jumatate a anului 2015, iar productivitatea totală a economiei Chinei este, de asemenea, în scădere semnificativă. Companii europene au raportat, pentru al treilea an consecutiv, venituri susceptibile de a fi mai mari în afara Chinei decât sunt în interiorul Chinei, înaintea aplicării dobânzilor şi impozitelor (EBIT).
Cele patru reduceri succesive ale ratei dobânzilor, aplicate din noiembrie 2014 până la mijlocul anului 2015, volatilitatea şi scăderea pieţei de valori din China în 2015, generează o creştere a îndoielilor cu privire la capacitatea Chinei de îndeplinire a obiectivelor de creştere economică preconizate.
În aceste condiţii, Camera Europeană susţine că „noua normalitate” va fi o perioadă caracterizată de scăderi, dar o creştere economică calitativă.
Întreprinderile europene subscriu la principiul că China trebuie să „lase piaţa să joace rolul decisiv în alocarea resurselor, lăsând guvernul să îşi aplice funcţiile mai bine. Cu toate acestea, mediul de afaceri european asistă la o agendă de reforme a Guvernului care, aparent, se ocupă de atât îmbunătăţiri, cât şi de deteriorări.
Noul set de instrumente
Sistemul financiar din China trebuie să devină mai eficient în alocarea capitalului, în cazul în care economia se doreşte să crească durabil. Acest lucru trebuie să se afle în centrul reformelor guvernului, necesitând unele reforme fundamentale pentru a se asigura că fondurile sunt împrumutate pe o bază mai viabilă.
În acest context, este solicitată limitarea implicării statului în economie în condiţiile în care, în ultimele decenii, statul a controlat o mare parte economia chineză. Prin puternicele întreprinderi de stat, guvernul a canalizat economiilor populaţiei cu scopul de a dezvolta proiecte de mari dimensiuni având în spate politici industriale clar definite. Acest tip de abordare a fost costisitor şi ineficient, trebuind să fie abandonat acum, dacă se doreşte ca piaţa să joace un rol decisiv în economie.
Simultan se cere creşterea accesului pe piaţă pentru sectorul privat, inclusiv pentru investitorii străini. Unul dintre cele mai importante instrumente politice aflate încă la dispoziţia guvernului chinez – spre deosebire de multe guverne din statele cu economii dezvoltate – este posibilitatea de a permite sectorului privat să joace un rol deplin în cadrul economiei şi de a valorifica câştigurile substanţiale pe care acesta le va aduce. China trebuie să construiască o economie de piaţă deschisă, în scopul de a debloca potenţialul substanţial al companiilor private. Acest lucru a fost recunoscut în mod clar în Decizie, dar incertitudinea rămâne cu privire la aplicare.
Punerea în aplicare a statului de drept este cel mai important instrument al guvernului, acesta urmând să determine dezvoltarea economică a Chinei în următorii ani. Transparenţa, claritatea juridică şi consultarea publică sunt elemente centrale ale statului de drept, care vor asigura buna funcţionare a economiei. Cu toate acestea, China trebuie să facă mai mult pentru a creşte încrederea investitorilor în sistemul său judiciar.
Catalogul Orientativ Investiţiilor Industriale Străine şi angajamentul simultan la nivel naţional de eliminare a „Listei negative” nu se înscriu în ambiţiile declarate de guvernului chinez de a oferi un rol deplin economiei de piaţă. În acest sens, China ar trebui să abordeze la nivel naţional problema eliminării „listei negative”.
Inovaţia este unul dintre cei mai importanţi factori de creştere economică. China trebuie să asigure condiţiile şi să garanteze o piaţă competitivă, deschisă tuturor companiilor, indiferent de naţionalitate. China, de asemenea trebuie să aibă o educaţie de sistem şi o piaţă a muncii flexibilă, deschisă, pentru a continua îmbunătăţirea forţei de muncă.
China şi lumea
În 2015, mai multe agenţii guvernamentale chineze au emis o serie de legi care fac referire la securitatea naţională. Definiţiile incluse în aceste legi sunt foarte vagi, creând mari incertitudini în mediul de afaceri, afectând credibilitatea pieţei din China.
China dezvoltă rapid şi ferm propriul set de instituţii internaţionale şi propria agendă de dezvoltare fapt care ar putea modela profund viitorul sistemului comercial global. Întreprinderile europene salută aceste evoluţii, dar consideră că China ar trebui să acorde prioritate rolului de lider în sistemul comercial global deja existent, având în centru Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).
Aşteptările Uniunii Europene
Camera Europeană consideră că relaţiile economice şi comerciale ale Uniunii Europene (UE) cu China ar trebui să fie tratate cu prioritate. În ciuda mediului de afaceri dificil, China încă oferă un potenţial semnificativ companiilor europene, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii. Ca atare, întreprinderile europene consideră că negocierile în curs pentru un acord cuprinzător UE-China de investiţii asigură o mare oportunitate de resetare a relaţiilor UE-China, pentru stimularea creşterii ambelor blocuri economice.
Îndrăzneala de a schimba
Conducerea chineză se confruntă cu provocarea de a naviga cu succes printre efectele adverse ale unei creşteri economice constante mai mici. O mare parte a soluţiei va fi tranziţia cu succes la „noul normal”, o perioadă în care China va îmbrăţişa un model economic care poate asigura o creştere durabilă, de calitate. Acest lucru va avea succes dacă Guvernul chinez va avea curajul aplicării angajamentelor îndrăzneţe de reformă asumate în Decizie.
O reechilibrare de succes a economiei chineze va necesita o secvenţiere inteligentă a politicilor macroeconomice. Va fi nevoie de capacitatea de a da libertate impulsului de a micro-gestiona economia naţională, la fel cum va fi nevoie de curaj pentru a aplica reformele restante, dar critice, structurale. Pe scurt, va fi nevoie de îndrăzneala de a schimba, se mai arată în documentul Camerei de Comerţ a Uniunii Europene în China.
REFERINŢE >>>
Companiile europene reclamă „reforma şi închiderea” aplicată de Beijing
Restricțiile pe Internet afectează afecerile companiilor europene din China
China – Peste 1.000 de companii supuse controalelor anti-monopol
Serviciile de Internet trebuie să se supună regulilor din China
UE – CHINA | Eliminarea barierelor este vitală pentru comerţ
Cea mai bună perioadă economică a Chinei, probabil, s-a încheiat
Europenii, încă reticenţi în a accepta investițiile chineze
UE – CHINA | Eliminarea barierelor este vitală pentru comerţ
