UNJR către preşedintele Iohannis: „Într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor”

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis, joi, o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Klaus Iohannis în care solicită clarificări cu privire la poziţiile exprimate public la adresa justiţiei şi a justiţiabililor. Mai mult, preşedintele este chemat să explice cadrul legal în baza căruia serviciile de informaţii fac verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar.

„4 august 2016
Domnului Klaus Iohannis – Preşedintele României
Stimate Domnule Preşedinte Iohannis,

Pentru a dovedi că într-adevăr statul de drept este funcţional în România, aşa cum aţi afirmat recent, vă solicităm să clarificaţi public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Vă solicităm să clarificaţi aceste lucruri public după ce, pe data de 29 iulie, aţi transmis un punct de vedere mai multor site-uri în care aţi afirmat, fără echivoc şi categoric, că ‘statul de drept este funcţional’ în România, iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru ‘sunt lipsite de credibilitate’, deoarece sunt făcute de ‘persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată’.

TOŢI AMERICANO-EUROPEANO-STALINIŞTII DIN “GUVERNUL MEU”!

Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată că statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici.

Statul de drept este statul în care nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege.

Acesta e motivul pentru care Constituţia, pe de o parte, garantează dreptul la libera exprimare şi la petiţionare al cetăţenilor şi, pe de alta, obligă instituţiile să răspundă petiţiilor şi reclamaţiilor venite de la cetăţeni.

Rolul constituţional pe care îl aveţi ca Preşedinte, de a veghea ‘la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice’, nu e o activitate pasivă de a sta şi doar privi, aşteptâand ‘rezultate pozitive’, în timp ce respingeţi apriori orice critici aduse autorităţilor publice.
Spunând că sunteţi încrezător în ceea ce fac instituţiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamaţiilor primite, oferiţi încă o dovadă că statul de drept nu funcţionează în România în parametrii necesari.

Când devine slogan politic, CORUPŢIA UCIDE!

Statul de drept se fundamentează pe echilibrul şi controlul reciproc între puterile statului – ‘checks and balance’ – ceea ce presupune că o instituţie o controlează pe alta, astfel încât orice abuz de putere să fie din timp identificat şi corectat.

În timp ce dumneavoastră priviţi neimplicat şi aşteptaţi, instituţii ale statului îşi desfăşoară activitatea – conform celor spuse de dumneavoastră – fără a fi supuse vreunui control, pe motiv că cei care reclamă nereguli nu ar fi credibili. Lipsa de dezbatere şi analiză critică a activităţii instituţiilor este cea care le vulnerabilizează. Modul în care o instituţie se raportează la critici, modul în care se auto-verifică şi îşi cenzurează propriile acţiuni, dau masura functionalităţii sale din perspectiva respectării statului de drept.

‘Fără dezbateri, fără critică, nici o administraţie şi nicio ţară nu poate avea succes şi nici o republică nu poate supravieţui’, a spus preledintele american J.F. Kennedy. Aceste cuvinte au rămas în memoria colectivă ca fiind definirea condiţiei libertăţii, a democraţiei, a statului de drept.
Statul de drept este funcţional doar atunci când liderii instituţiilor înţeleg importanţa criticilor, a semnalării derapajelor şi răspund direct acestor critici, arătând că au luat notă de ele şi încearcă să le rezolve ori explicând de ce problemele ridicate nu sunt reale.

Faptul ca dumneavoastră decretaţi că statul de drept e funcţional nu este un răspuns care aduce lumină în cazul afirmaţiilor deosebit de grave făcute în spaţiul public despre implicarea SRI-ului în justiţie. Atunci când cetăţeni ai acestei ţări se plâng de abuzuri ale unor instituţii ale statului, acestea trebuie investigate cu toată seriozitatea de cei abilitaţi, deoarece numai în felul acesta statul, numit ‘de drept’, poate arăta că e funcţional în a garanta respectarea drepturilor propriilor cetăţeni.
Este irelevant faptul că persoanele ce ridică probleme legate de buna funcţionare a statului sunt cercetate penal, ancheta penală neanulând drepturile constituţionale ale celor vizaţi de aceasta.

Iohannis: Al doilea autodenunț public. Pe când demisia?

Daca am urma logica dumneavoastră, nici denunţurile celor deja condamnaţi, unii aflaţi deja în detenţie, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sunt deja condamnate, ca atare denunţurile ar fi lipsite de credibilitate.
Mai mult, persoanele a căror cuvânt îl discreditaţi pe motiv că sunt ‘puse sub învinuire sau trimise în judecată’ se bucură încă de prezumţia de nevinovaţie, un drept garantat constituţional şi care e fundamental într-o democraţie construită, prin definiţie, pe garantaterea drepturilor şi libertăţilor individuale.

Faptul că din poziţia de Preşedinte al României desconsideraţi drepturi fundamentale ale cetăţenilor şi anulaţi dreptul lor de a reclama disfuncţionalităţi ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul român şi dumneavoastră îl transmiteţi propriilor cetăţeni şi partenerilor României.

Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând

În lumina celor declarate public în perioada actuală de mai mulţi actuali sau foşti oficiali ai statului, e imperativ să clarificaţi public în baza cărui temei legal Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în functii publice şi în justitie nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcţional.

Cu stimă,
Judecător Dana Gîrbovan
Preşedinte”.