Sărbătoarea Primăverii 2019 se apropie de sfârșit. Marți, 19 februarie, are loc un alt mare eveniment tradiţional, născut din legendele chinezeşti în care binele învinge răul, iar lumina răzbate întunericul. Festivalul Lampioanelor (元宵节/ Yuánxiāo jié) este marcat, potrivit calendarului tradiţional agricol, în cea de-a 15-cea zi a noului an, zi care închide cele două săptămâni de sărbătoare a Anului Nou chinezesc dominat de semnul zodiacal al porcului de pământ.
Chinezi au început să celebreze utilizând lampioane încă din perioada Dinastiei Han (206 î.Hr.-221), evenimentul devenind unul de mase în timpul Dinastiilor Tang (618-690/705-907) şi Song (960-1279), când a apărut tradiţia lampioanelor colorate, petrecerilor, petardelor şi pocnitorilor construite pe baza prafului de pușcă. Tot din această perioadă au devenit nelipsite găluştele din orez lipicios cu umplutură dulce sau sărată denumite Yuánxiāo, care simbolizează unitatea, consolidarea şi fericirea familiei.
Sărbătoarea Primăverii – PO WU sau cum se alungă răul, în a cincea zi
Originea Festivalului Lampioanelor se pierde în negura timpului. Una dintre legende spune că odată, demult, o lebădă din Palatul Ceresc a venit în lumea muritorilor unde a fost doborâtă de un vânător. Împăratul de Jad, cel mai mare zeu din Cer, a promis să răzbune lebădă. El a început să facă planuri pentru a trimite o trupă de soldaţi şi generali cereşti pe Pământ, în a cincisprezecea zi a primei luni după calendarul lunar. Armata avea ordin strict să ardă toţi oamenii şi animalele.
Auzind această decizie, multe dintre fiinţele Cerului s-au împotrivit, riscându-şi viaţa pentru a avertiza oamenii de pe Pământ. Mai mult, pământenii au fost sfătuiţi ca în cea de-a cincisprezecea zi a primei luni din an să aprindă felinare roşii deasupra uşilor şi porţilor, să aprindă arificii şi petarde, pentru a da impresia că locuinţele sunt în flăcări. Aşa, Împăratul de Jad a fost păcălit, iar omenirea a fost salvată.
O altă legendă, păstrată din timpul Împăratului Wudi, al Dinastiei Han, spune că una dintre concubine cu numele Yuanxiao a fost împiedicată să îşi viziteze părinţii, în cea de-a cincisprezecea zi a primei luni din an. De supărare, ea a anunţat că se va omorâ sărind într-o fântână. Dorind să o ajute pe Yuanxiao, un savant pe nume Dongfang Shuo s-a prezentat la Împăratul Wudi căruia i-a povestit ordinul dat de Împăratul de Jad din Palatul Ceresc, care a cerut incendierea şi dispariţia lumii în cea de-a cincisprezecea zi a noului an. Dorind să îşi salveze palatul şi supuşii, împăratul i-a cerut lui Dongfang Shuo să se asigure că pe toate străzile şi pe toate casele vor fi agăţate lampioane roşii. Însuşi împăratul, împărăteasa, concubinele şi funcţionarii imperiali au fost convinşi să iasă din palat purtând lampioane. În acest timp, când toţi erau preocupaţi să-l păcălească pe Împăratul de Jad, Yuanxiao a reuşit să se strecoare afară din palat şi să îşi viziteze părinţii.
De-a lungul secolelor, legendele şi tradiţiile au evoluat şi au primit noi şi noi semnificaţii. Aşa se face că Festivalul Lampioanelor din prezent are o puternică legătură cu relaţia divină, motiv pentru care în această zi sunt aduse ofrande zeităţilor, odată cu aprinderea de focuri pentru iluminare pe timp de noapte.
Anul Nou chinezesc 2019, origini, tradiţii, modernitate
În timpul Dinastiei Han de Est (25-220), când budismul a fost introdus în teritoriile chineze, s-a decretat ca, în noaptea cu lună plină din prima lună a noului calendar lunar, toate casele să aibă aprins un felinar pentru a-l onora pe Buddha, fiind adăugată o altă semnificaţie Festivalului Lampioanelor. Apoi, conform practicanţilor Daoismului, Festivalul Lampioanelor este asociat zeităţilor primordiale ale Cerului, dar şi focului, care s-au născut în a cincisprezecea zi a primei luni din an.
