După o bună bucată de vreme, românii au văzut mijind la orizont o rază de Soare. Firește, a fost lăsată să scape de șeful lagărului România. Nici măcar Soarele nu mai este de capul lui în colonia peste care cioclii europeni și americani aruncă experimente, pe care le vând cu eticheta „parteneriat strategic”. Șeful lagărului a anunțat că este posibil să existe o fază de relaxare, undeva prin Mai. Nimic, dar absolut nimic despre tragediile pe care le păstorește. Iohannis încă nu a aflat că tranzacționează moartea, sărăcia și disperarea românilor!
Șeful pus peste lagărul România are numai vești bune. Mereu. Pentru celelate are subalterni.
Șeful suprem trebuie asimilat cu fericirea, cu bucuria de a fi călcalt în picioare, de a fi sfidat, de a fi eradicat, în cazul în care ești un fanatic ortodox, vrei familie, și nu înțelegi că realitatea nu este aia pe care tu o trăiești zi de zi, ci aia pe care el și bărieții deștepți o decupează, o fezandează, pentru ca el să o scrâșnească într-un zâmbet de gloabă.
Sfidarea lui Iohannis a marcat, ieri, un nou nivel. Pentru el și toți cei care îl adoră și îi aduc osanale, limita este cerul! Mulți o fac din pură convingere, foarte puțini din interes.
Ieri, Iohannis a anunțat că în România se dă liber la o rază de speranță. Pentru a nu speria providența, în apartamentele transformate în izolatoare penitenciare de tip nou, se destupă șampanii în surdină.
Asta în timp ce românii exportați în lagărele de muncă din Germania, mor la propriu pe drumul spre sau pe câmpurile de sparanghel. Firește, prin grija nețărmurită a guvernului PNL și a stării de necesitate controlată de Iohannis. Dar, astea sunt detalii atunci când Europa are nevoie de forță demuncă ieftină, la bucată și comision.
Iohannis nu a aflat că românii sunt tratați similar sclavilor din secolul XIX! Regele ars de soarele de solar, această sumă a tututor nulităților politice, a mizeriilor și defectelor umane, nu vede, nu știe, nu aude. Pentru că oricum nu este interesat decât de ceea ce-i face bine.
Citesc reacții admirative la adresa ieșirii de ieri a lui Iohannis. Uite, domnule, uite ce uman, ce bine vorbește, ce bine le spune el, ca un adevărat tătuc!
Dar, tătucule! Cum reușești să nu vezi realitatea? Sunt prea înainte zidurile de orgoliu în care te sufoci?
Tătucule, nu-i așa că pe ăștia ca mine, și nu suntem puțini, ne-ai trimite în noua Siberie pe care deja au inventat-o sforarii din UE?
Tătucule, nu-i așa că nu ți se spune că ești un blestem pe capul românilor pe care i-ai închis în lagărul România, de unde trimiți în Germania sclavi să moară pe plantații?
Pingback: Degetul lui … Iohannis! | Octavpelin's Weblog