Dincolo de așteptările firești generate de întâlnirea liderilor Chinei și SUA, de ieri, din Bali (Indonezia), era greu de crezut că va fi înregistrat un eveniment spectaculos care măcar să miște relațiile dintre principalele forțele economice și politice ale lumii. Singura noutate a fost aceea că în primele comunicări după întâlnirea președinților Xi Jinping – Joe Biden, niciuna dintre părți nu a lăsat să “transpire” nimic ceea ce liderul american a catalogat drept o discuție în care “am fost foarte contondenți unul cu altul”.
Odată cu prezentarea stenogramelor de către Ministerul chinez al Afacerilor Externe (MAE) și pozițiilor Casei Albe, discuția de ieri, cu durata a trei ore și jumătate (potrivit părții americane), apare în lumina unui sparring în care doi pugiliști experimentați intră în ring doar pentru a demonstra și reafirma ceea ce știe o lume întreagă: uriașa diferență de viziune, direcție, uriașele divergențe în abordarea realităților interne, regionale și globale.
Înainte de a lăsa principalele pasaje transmise oficial de China și SUA, voi sublinia că, în urma discuției de ieri, în ciuda tonului optimist înșelător, președintele Xi Jinping a cerut ferm SUA să nu mai intervină în afacerile interne ale Chinei, să nu confunde China cu restul lumii, să nu facă din Taiwan – “prima linie roșie care nu trebuie trecută” și tema drepturilor omului o permanentă provocare și motivație pentru a ataca Beijingul.
Potrivit președintelui Xi, succesele Chinei și ale Statelor Unite sunt oportunități, nu provocări, lumea fiind suficient de mare pentru ca ambele două țări să se dezvolte și să prospere împreună.
Xi Jinping a atras atenția președintelui Biden că SUA ar trebui să renunțe să remoleze China după propria imagine, să încerce să schimbe sau să submineze sistemul celuilalt, pentru a evita situația în care “se vorbește într-un fel și să acționeze în altul”.
Legat de situația din Ucraina, Xi Jinping a reiterat poziția Chinei potrivit căreia este obligatorie reluarea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, dar și dialogul cuprinzător SUA, NATO, UE – Rusia.
De partea cealaltă, președintele Joe Biden, aflat la prima întâlnire față în față cu Xi Jinping, de la preluarea mandatului, a repetat că respectă politica o singură China, dar că va apăra interesele și valorile americane, va promova drepturile universale ale omului și ordinea internațională, ceea ce dă voie SUA să exprime îngrijorări cu privire la practicile Chinei în Xinjiang, Tibet și Hong Kong, cu privire la drepturile omului în sens mai larg.
Mai mult, Biden a exprimat clar că SUA au un interes în ceea ce privește Taiwanul, pentru că “lumea este interesată de menținerea păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan”.
Legat de situația din Ucraina, Biden a “reafirmat credința comună în amenințarea în care utilizarea armelor nucleare este total inacceptabilă”, deși, dacă suntem riguroși în fața faptelor, cei care au declanșat retorica și au exploatat permanent subiectul sunt … americanii.
În fața acestor reafirmări a pozițiilor deja arhicunoscute, este evident că întâlnirea de ieri, de la Bali, a fost una nici măcar de tatonare, cel mult de reconfirmare a faptului că nici China, nici SUA, nu vor ceda din pozițiile pe care le consideră justificate, proporțional ideologiei și poziției revendicate la nivel global, că nu vor accepta niciun compromis în relația bilaterală și în planul afacerilor regionale și globale. În timp ce China repetă că nu tolerează ca teritoriul său național să fie tratat altfel decât cu respect de SUA și de toți partenerii externi, SUA repetă că își arogă dreptul de a certa, interveni și acționa în numele garantului drepturilor și libertăților sale, poziție pe care trebuie să subliniez că nimeni nu i-a acordat-o.
Pozițiile exprimate de președintele Chinei, Xi Jinping
Potrivit MAE chinez, cei doi președinți au avut un schimb sincer și aprofundat de opinii, cu privire la aspecte de importanță strategică între China-SUA, pe tema relațiile și problemele majore globale și regionale.
Președintele Xi a subliniat starea actuală a Chinei-SUA, că relațiile nu sunt în interesul fundamental al celor două țări și popoare și nu este ceea ce așteaptă comunitatea internațională. China și SUA trebuie să aibă un simț al responsabilității pentru istorie, pentru lume și pentru oameni, să exploreze modul corect de a se înțelege între ele în noua eră, să pună relația pe calea cea bună și să o readucă pe calea unei creșteri sănătoase și stabile în beneficiul celor două țări și al lumii în ansamblu.
China rămâne fermă în urmărirea unei politici externe independente de pace, își decide întotdeauna poziția și atitudinea pe baza meritelor problemelor și pledează pentru soluționarea pașnică a litigiilor prin dialog și consultare.
Președintele Xi a subliniat că lumea se află într-un punct major de inflexiune în istorie. Țările trebuie să facă față provocărilor fără precedent și să profite de oportunități fără precedent. Acesta este contextul mai larg care ar trebui privit, pentru a gestiona relațiile bilaterale.
Relațiile China-SUA nu ar trebui să fie un joc cu sumă zero, în care o parte concurează sau prosperă în detrimentul celeilalte. Succesele Chinei și ale Statelor Unite sunt oportunități, nu provocări, lumea fiind este suficient de mare pentru ambele țări să se dezvolte și să prospere împreună.
Președintele Xi a declarat că ia foarte în serios declarația celor „cinci-NU” lansată de președintele Biden, motiv pentru care China nu va încearcă să schimbe ordinea internațională existent, nu va interveni în afacerile interne ale SUA și nu are intenția de a contesta sau de a înlocui Statele Unite. Cele două părți ar trebui să se respecte reciproc, să coexiste în pace, să continue cooperarea reciproc avantajoasă și să colaboreze pentru a se asigura că China-SUA.
Liderul chinez a subliniat că relațiile bilaterale ar trebui să avanseze pe drumul cel bun, fără a pierde direcția sau viteza, cu atât mai puțin intrând în coliziune. Respectarea normelor de bază ale relațiilor internaționale și a celor trei comunicate comune chino-americane sunt extrem de importante, pentru ca părțile să gestioneze diferențele și dezacordurile, să prevină confruntările și conflictele, fiind o zonă de protecție și plasă de siguranță pentru relațiile China-SUA.
Președintele Xi a subliniat că problema Taiwanului se află în centrul intereselor fundamentale ale Chinei, fiind piatra de temelie a fundamentului politic Chinei-SUA și totodată prima linie roșie care nu trebuie trecută în relațiile bilaterale, rezolvarea problemei Taiwan fiind o temă care ține de afacerile interne ale Chinei. În aceste condiții, tema independenței Taiwanului este la fel de ireconciliabilă ca apa și focul.
Pe de altă parte, liderul de la Beijing a subliniat că așa cum SUA au o democrație de tip american, China are o democrație de tip chinezesc, ambele finid potrivite condițiilor lor naționale. Diferențele specifice dintre cele două părți pot fi abordate prin discuții, dar numai plecând de la condiția prealabilă a egalității. Așa-numitele abordări „democrație versus autoritarism” nu sunt o trăsătură definitorie a lumii de astăzi, cu atât mai puțin reprezintă o tendință a vremurilor.
Președintele Xi a arătat că, în timp ce SUA promovează capitalismul, China practică socialismul. O astfel de diferență nu are nimic nou și va continua să existe. “Niciuna dintre părți nu ar trebui să încerce să-l remoleze pe celălalt după propria imagine sau să încerce să schimbe sau chiar să submineze sistemul celuilalt. În loc să vorbească într-un fel și să acționeze în altul, Statele Unite trebuie să-și onoreze angajamentele prin acțiuni concrete”.
Mai mult, pe fondul permanentei concurențe, viața ar trebui să fie despre a învăța unii de la alții, pentru a deveni mai buni și a face progrese împreună, nu despre a forța pe alții să intre într-un joc cu sumă zero.
Declanșarea unui război comercial sau a unui război tehnologic, construirea de ziduri și bariere, promovarea decuplării și ruperii lanțurilor de aprovizionare, contravin principiilor economiei de piață și subminează normele comerțului international, a arătat Xi. Astfel de încercări nu servesc intereselor nimănui, China opunându-se politizării și înarmării relațiilor economice și comerciale, precum și schimburilor în domeniul științei și tehnologiei.
În ceea ce privește criza din Ucraina, președintele Xi a subliniat că China este foarte îngrijorată de situația actuală, neexistând niciodată o soluție simplă, la o problemă complex. Pentru aceasta, trebuie evitată confruntarea dintre principalele țări ale lumii. Mai mult, China susține și așteaptă cu nerăbdare reluarea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, și totodată speră că SUA, NATO și UE, vor purta dialoguri cuprinzătoare cu Rusia.
Pozițiile exprimate de președintele SUA, Joe Biden
Liderul de la Casa Albă a declarat, în cadrul întâlnirii că, alături de Xi Jinping, împărtășește responsabilitatea de a arăta că SUA și China pot gestiona diferențele, pot împiedica transformarea competiției în fenomene apropiate de conflicte, căutând modalități de a coopera în problemele globale care necesită cooperarea.
Apoi, președintele Joe Biden a reiterat că în cadrul competiției SUA-China nu ar trebui să se ajungă la conflict, ambele părți trebuind să gestioneze concurența în mod responsabil, menținând deschide deschise liniile de comunicare.
Pe de altă parte, Biden a exprimat îngrijorarea cu privire la “practicile Chinei privind Xinjiang, Tibet și Hong Kong, cu privire la drepturile omului în sens mai larg”. În ceea ce privește Taiwanul, a precizat politica privind o singură Chină nu s-a schimbat, însă SUA se opun oricărei modificări unilaterale a status quo-ului de către ambele părți, lumea fiind interesată de menținerea păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan. Mai mult, a ridicat obiecții față de “acțiunile coercitive și din ce în ce mai agresive ale Chinei față de Taiwan, care subminează pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan și în regiunea mai largă, punând în pericol prosperitatea globală”.
În aceeași linie, Președintele Biden a exprimat îngrijorarea cu privire la practicile economice necomerciale ale Chinei, care “afectează lucrătorii și familiile americane, precum și lucrătorii și familiile din întreaga lume”, vorbind aici și despre nevoia de a rezolva “cazurile cetățenilor americani care sunt reținuți pe nedrept sau care fac obiectul unor interdicții de ieșire din China”.
Cu privire la situația din Ucraina, Biden a reiterate mesajul “războiului brutal al Rusiei și amenințările iresponsabile ale Rusiei cu privire la utilizarea nucleară”, exprimând totodată și îngrijorarea cu privire la comportamentul provocator al autorităților din Coreea de Nord.
În cadrul conferinței de presă care a urmat întâlnirii cu Xi Jinping, președintele Biden a susținut că a avut o “conversație deschisă și sinceră despre intențiile noastre și prioritățile noastre”, că “vom apăra interesele și valorile americane, promovând drepturile universale ale omului și susținând ordinea internațională”, în mandatul său Biden dorind să se asigure “că fiecare țară respectă regulile internaționale”.
Fiind întrebat dacă crede că poate fi evitat un nou Război Rece în relațiile cu China, președintele Biden a declarat: “cred cu tărie că nu este nevoie de un nou Război Rece. (…) nu cred că există vreo încercare iminentă din partea Chinei de a invada Taiwanul”.
Pe de altă parte, în caracterizând atitudinea președintelui Xi Jinping, liderul american a declarat că “nu l-am găsit mai conflictual sau mai conciliator. L-am găsit așa cum a fost dintotdeauna: direct și ferm”.
“Am fost foarte contondenți unul cu altul pe temele în care nu am fost de acord sau acolo unde am fost nesiguri de poziția celuilalt. Am fost de acord că vom crea – și am făcut-o – mecanisme prin care să ne întâlnim, pentru detalii, cu oamenii cheie din fiecare dintre administrațiile noastre, pentru a discuta despre cum le-am putea rezolva sau cum, dacă nu vor fi rezolvate, ce stă la baza care nu permite rezolvarea”. – Joe Biden
Cei doi lideri au convenit ca, în perioada următoare, Secretarul de stat Antony Blinken să efectueze o vizită în China, pentru a da curs temelor abordate în cadrul discuțiilor de la Bali.
bun articol
Ce răspuns slab oferit Biden! – „Fiind întrebat dacă crede că poate fi evitat un nou Război Rece în relațiile cu China, președintele Biden a declarat: “cred cu tărie că nu este nevoie de un nou Război Rece. (…) nu cred că există vreo încercare iminentă din partea Chinei de a invada Taiwanul”.
Toată lumea realizează că cea mai recentă fază fierbinte a Noului Război Rece din Europa de Est se va detensiona inevitabil în timp, după care centrul tensiunilor globale se va muta în Asia de Est, pe măsură ce NATO condusă de SUA încearcă să-și extindă politica agresivă împotriva Chinei. Oare pe cine crede că duce bătrânul cu zăhărelul? Noul Război Rece dintre Occidentul condus de SUA și Sudul Global condus de BRICS și Organizația pentru Cooperare de la Shanghai a fost până acum proxy desfășurat doar cu Rusia, deoarece Moscova a fost vizată de Washington înaintea atacării Beijingului, fiind considerată „veriga slabă” care trebuie să fie balcanizată pentru ca yankeii să-și păstreze unipolaritatea.
O afirm fără menajamente: America își accelerează eforturile militare de a stăpâni China, fapt demonstrat de extinderea treptată a NATO către regiunea Asia-Pacific. Dacă n-ar fi așa, atunci ce rol ocupă includerea Japoniei și Noii Zeelande în alianța AUKUS cu Australia??? Scopul din spatele acestui lucru este de a consolida izolarea capacităților militare ale Chinei, pregătindu-i acesteia vreo operațiune de tip false flag prin intermediul Taiwanului. În fond, și Saddam deținea armament chimic înainte de-a fi atacat, nu-i așa? Yankeii au un singur scenariu, idioți fiind, numai protagoniștii se schimbă! Practic, se pun bazele pentru replicarea scenariului est-european (luați-o și pe România în calcul nu numai pe Ucraina ori fosta Iugoslavie, pentru că identic ne-au destabilizat și pe noi în decembrie ’89) în Asia de Est.
Presiunea globală la care va fi supusă China în acest scenariu va duce probabil la unul dintre cele două rezultate: fie își va apăra cu fermitate liniile roșii de securitate națională în regiune, așa cum a făcut Rusia în Ucraina, fie își va recalibra marea sa strategie în vederea detensionării. Numai că cea din urmă, cred eu, va conduce la pierderea poziției sale întărite militar și mai ales economic în celelalte regiunile ale globului. Nu există cale de mijloc între aceste două ipostaze, prin urmare, conducerea sa va trebui să cântărească bine de tot atât avantajele cât și dezavantajele fiecărui scenariu, ținând cont de expunerea economiei lor la presiunea maximă pe care o vor impune SUA în paralel cu provocarea planificată a operațiunii (de securitate) de tip false flag în Taiwan. NU speculez ABSOLUT NIMIC aici, ci doar m-am obișnuit cu „stilul” de lucru al americanilor!
Recunoașterea unilaterală a uneia dintre liniile sale roșii ale securității naționale din Taiwan, în favoarea câștigării de timp și pentru a putea să atenueze temporar măcar presiunea economică inevitabilă venită dinspre Washington, ar putea risca să plaseze Beijingul pe o traiectorie prin care ar putea fi imposibil să se prevină CAPITULAREA STRATEGICĂ FINALĂ. Nu există nicio îndoială că președintele Xi, PCC și Armata de Eliberare a Poporului sunt foarte conștienți de această posibilitate, iar rezultatul războiului ruso-ucrainean va influența în mare măsură cursul celui de-al doilea, din Taiwan, care oricum am întoarce-o și am învârti-o tot va avea loc într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Deși detest să fac predicții, mă hazardez să spun că în cazul în care se va ajunge la atacarea Chinei frontal și militar, evenimentul va fi precedat de prăbușirea ONU ca instituție globală. Altfel, la cât investește Beijingul în diplomație, votul majoritar nu va mai fi niciodată în favoarea SUA sau a Occidentului.
Aveți tot dreptul să faceți predicții! Asta înseamnă că gândiți și nu ingerați precum pelicanii!
Vedeți dumneavoastră, domnule Tomozei, generalul-maior prusac Carl von Clausewitz s-a bazat pe propria sa experiență în conflictele napoleoniene, pentru a examina războiul ca pe un fenomen politic. În cartea sa – „Despre război” – el a scris în termeni de strategie politico-militară, că războiul este o simplă continuare a politicii prin alte mijloace. Cu alte cuvinte, este un instrument oferit oamenilor de stat pentru a-și atinge obiectivele politice ale propriilor națiuni, atunci când toate celelalte discuții/întâlniri/alianțe eșuează. În umila mea opinie, atunci când un guvern nu poate sau nu dorește să ia măsuri rezonabile pentru a-și proteja cetățenii este un guvern fundamental rău care și-a pierdut orice legitimitate. Cam așa văd eu Organizația Națiunilor Unite care, spre exemplu, dacă ar fi tins spre înțelegeri reale și soluționarea problemelor și nu ar fi ținut cont doar de interesele membrilor ei, care deseori au încălcat principiile dreptului internațional și Carta Națiunilor Unite (numai SUA de câte ori au făcut-o), atunci ar fi trebuit să intervină militar în acele țări atacate spre a readuce situația la normal. N-a procedat astfel, prin urmare, NU mai deține de multă vreme capacitățile de-a restabili pacea și de-a păstra stabilitatea globală. Concluzia? Dacă va fi atacată China, ONU va dispărea!