Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing a inaugurat, astăzi, standul României din cadrul celei de-a 31-a ediții a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF), eveniment derulat în acest an sub tema „Promovarea moștenirii și dezvoltării civilizaționale, avansarea schimbului și învățarea reciprocă pentru cooperarea câștig-câștig”.
Programat în perioada 18-22 Iunie, la Centrul Național de Conferințe din China, în zona olimpică a capitalei Beijing, târgul cu o suprafață totală de 60.000 de metri pătrați reunește 1.700 de expozanți din 80 de țări, care promovează peste 220.000 de titluri de carte. Țara invitată de onoare a ediției este Malaezia.
Standul României organizat de ICR Beijing prezintă câteva zeci de titluri de carte, ediția din acest an fiind inaugurată de Prof.Univ.Dr. Mugur Zlotea, sinolog, cadru didactic al Universității din București, Facultatea de limbi și Literaturi Străine, Catedra de Limbi și Literaturi orientale. Traducător din și în limba chineză, Profesorul Zlotea a susținut conferința intitulată „Prezența literaturii chineze în librăriile din România”, la eveniment fiind prezenți și profesorii româniști, Prof.Dr.Univ. Ding Chao și Prof.Univ.Dr. Dong Xixiao, din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing (BFSU).
Pe durata BIBF 2025, la standul României vor mai susține conferințe și prezentări: Mircea Platon – autorul volumului „Națiune, modernizare și elite românești”, volum tradus și apărut în China în două ediții, Luminița Corneanu – autoare de literatură pentru copii și critic literar, care va prezenta modul în care sunt pregătiți scriitorii de azi pentru cititorii de mâine, și Doina Uricariu care va prezenta antologia bilingvă chineză‑engleză intitulată „Go Tiger”.
Autori români publicați în China: Răzvan Theodorescu, Mircea Platon, Ioan-Aurel Pop
„Suntem prezenți la noua ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing cu dorința de a promova imaginea României, cartea și autorii români, știut fiind că acest eveniment este unul dintre cele mai mari și mai importante la nivel mondial. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, cartea românească, alături de traducerile din limba română și limba chineză, este prezentată pe uriașa piață chineză care anual ajunge la vânzări de câteva zeci de miliarde de dolari. Iată de ce, consider că schimburile și dialogul cultural, alături de experiența oferită de acest uriaș eveniment, constituie o bună ocazie de cunoaștere și înțelegere a lumii”, a declarat Dr. Liviu Țăranu, directorul ICR Beijing.
Organizat pentru prima dată în 1986, la ediția 2025 a BIBF este oferită publicului o secțiune dedicată literaturii online, care cuprinde autori clasici și contemporani, cărțile putând fi lecturate prin scanarea codurilor QR.
Bravo pentru promovarea culturii românești la nivel internațional! Astfel de inițiative întăresc imaginea României în lume. Nu știam de existența acestui târg important. Sper să vedem rezultate concrete din aceste schimburi culturale. Un articol foarte util și informativ. Mulțumesc pentru efortul de a ne ține la curent cu evenimentele culturale importante. Ar fi interesant să știm care sunt titlurile românești care au avut cel mai mare succes pe piața chineză până acum. Aveți informații despre acest aspect?
Având în vedere baza relațiilor România-China din secolul XX, dar mai ales faptul că limba română este o limbă cu circulație restrânsă, istoria, cultura și literatura română există și rezistă în China exclusiv pe baza interesului consecvent al părții chineze. Spun asta având în vedere nivelul de reprezentare și sprijinul acordat de București trimișilor României în China.
Nu cred să existe un titlu de carte românească din secolul XXI care să facă tiraj în China. La nivel de autori, România este cunoscută prin clasici: Eminescu, Slavici, Preda, Arghezi … noii autori fiind mai ales proiect de studiu, de exercițiu de traducere și cunoaștere.
În aceste condiții, potrivit observațiilor mele, cartea românească tradusă în limba chineză este una reziduală în raport cu amploarea pieței chineze. Sunt multiple motive, dintre care să enumăr câteva: nu avem parteneriate între edituri din România care să aibă capacitatea să facă investiții în relații cu edituri chienze; traducerile din română în chineză sunt făcute în cadrul unor proiecte universitare derulate de China cu diverse edituri, da ca exercițiu de cunoaștere, nu la nivel de afacere; prezența editurilor românești pe piața chineză este ZERO, chiar și la evenimente de genul Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF).
Din motive pe care nu le subliniez aici, decidenții de la București nu observă China, în ciuda dimensiunii, importanței globale, forței și capacității de consum, inclusiv la nivel de carte.
În ultimii ani, pe piața de carte din China au apărut traduceri din lucrări semnate de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Eugen Uricaru, Gabriel Chifu, Aura Cristi, Peter Sragher, Carolina Ilica.