Volum care acoperă un secol din existența poporului român (1848-1948), a doua ediție a traducerii în limba chineză a lucrării „Națiune, modernizare și elite românești” de Mircea Platon (foto), a fost prezentat, astăzi, la Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) 2025, eveniment ajuns la a 31-a ediție. Cei 100 de ani reprezintă perioada istorică în care au fost realizate Unirea, Independența națională și apoi Întregirea României, când au fost aplicate diverse forme administrative, legislative, au fost înregistrate primele etape de industrializare, procese în care elitele naționale românești au fost implicate direct, având grijă ca modernizarea să fie realizată fără să se piardă caracterul național.
Volumul „Națiune, modernizare și elite românești” apărut în România la Editura Ideea Europeană – Colecția Istorie, a fost publicat în China la Editura Poporului din Liaoning, în două ediții, în traducere din limba română asigurată de Xin Jing și Qu Yan.
„Acest volum este una dintre lucrările excelente apărute în România pe care le-am tradus și publicat la Editura Liaoning. În peisajul modernizării europene, parcursul României este unul dosebit și unic, pentru că nu este doar despre inovarea structurii sociale ci și despre explorarea profundă a istoriei naționale și proiecției viitoare”, a declarat Cai Wenxiang (foto stânga), directorul Editurii Poporului din Liaoning.
Potrivit acestuia, excelența volumului este dată de „perspectiva modului în care România și-a căutat o cale proprie, unică, în dezvoltarea educației, culturii și dreptului, în definirea identității naționale, prinsă în jocul evenimentelor internaționale, depunând eforturi pentru menținerea independenței naționale, învățând din experiențele externe pentru a realiza o transformare organică, dar și pentru a pune fundamentul tradițiilor și instituțiilor naționale”.
Autori români la Târgul Internațional de Carte de la Beijing 2025
Istoricul și scriitorul Mircea Platon a declarat că lucrarea a fost scrisă după ce a revenit în România, după mai mulți ani petrecuți în America de Nord, ca „răspuns la atmosfera pe care am găsit-o în România. Exista un fel de defetism, de pesimism în privința istoriei noastre. Ideea mea ca istoric era că niciun popor, nicio națiune, nu se structurează de la sine. Are nevoie de o elită.”
Mai mult, Mircea Platon a subliniat că au fost vremuri în care, în România, „la fel ca în China, omul de cultură a fost foarte prețuit. Nu războinicul, ci omul de cultură. De aceea, am vrut să arăt modurile în care oamenii de cultură, singuri sau grupuri de oameni de cultură, au structurat spațiul național. A fost nevoie de multă solidaritate a elitelor, de multă diplomație și de mult patriotism”.
Autori români publicați în China: Răzvan Theodorescu, Mircea Platon, Ioan-Aurel Pop
La evenimentul de astăzi, organizat la standul României din cadrul Târgului Internațional de Carte de la Beijing 2025, alături de publicul chinez și român, au fost prezenți directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing, Dr. Liviu Țăranu, și Atașatul Cultural al Ambasadei României în China, Ministru plenipotențiar, Claudiu Florian.
