„Pentru a proteja drepturile omului, trebuie mai întâi să garantăm dreptul oamenilor la subzistență și dezvoltare în aspecte materiale, culturale, ecologice, științifice și tehnologice. Drepturile omului nu ar trebui să devină un instrument al jocurilor geopolitice”, a transmis Prof. Adrian Severin, în cadrul Seminarul China-UE privind drepturile omului, organizat zilele trecute la Paris. Găzduit de Societatea Chineză pentru Cercetarea Drepturilor Omului și Academia Franceză de Științe de peste Mări, seminarul a reunit 150 de participanți din 20 de țări europene și China.
Alături de academicieni, profesori, diplomați, foști lideri de guvern, Prof. Adrian Severin a fost invitat să conferențieze în sesiunea oficială, tema mesajului său fiind „Evoluția ordinii internaționale și viitorul Drepturilor Omului”.
Domnul Severin a arătat că, în lumea de azi, drepturile omului nu reprezintă adevăruri care se impun automat și trăiesc dincolo de orice dezbatere, acestea trebuind interpretate, apărate, reînnoite și adaptate permanent la realitățile aflate în schimbare. „Trăim într-o lume marcată simultan de o interdependență fără precedent și de fragmentări profunde, de progrese tehnologice extraordinare și de noi vulnerabilități, de dezvoltare economică și de persistența inegalităților, de o conștientizare mai mare a drepturilor și de reînnoirea disputelor privind suveranitatea, identitatea și puterea. Din acest motiv, misiunea noastră de astăzi nu este doar să elogiem drepturile omului, ci și să le examinăm fundamentele, diversitatea formelor de exprimare și condițiile necesare vitalității lor viitoare.”
Mai mult, acesta a subliniat că istoria a arătat că puterea concentrată, lăsată fără control, poate deveni arbitrară, opresivă și violentă, de aici ajungându-se și în ultimii ani să asistăm la acțiunea statelor care „au cenzurat idei, au închis opozanți, au persecutat minorități, au manipulat legea, au expropriat proprietăți și chiar au purtat război împotriva propriilor populații”. În acest sens, drepturile omului afirmă că fiecare persoană posedă o demnitate pe care niciun conducător, niciun partid, nicio majoritate sau instituție nu o poate ignora.
Pe de altă parte, Prof. Severin a subliniat că „drepturile nu reprezintă doar protecții împotriva statului. Ele depind și de stat. Instanțele protejează dreptul la un proces echitabil și garanțiile procedurale. Instituțiile publice oferă educație, servicii medicale și protecție socială. Sistemele de reglementare protejează lucrătorii, consumatorii și mediul”. Iată de ce, „guvernele sunt legitime nu doar pentru că dețin forța și nici pentru că moștenesc o continuitate istorică, ci pentru că servesc binele comun respectând în același timp demnitatea fiecărui cetățean.”
Arătând că drepturile omului nu a urmat o traiectorie uniformă în toate civilizațiile, acestea au fost adesea câștigate treptat, mai degrabă decât au fost acordate generos.
Subliniind că drepturile omului și democrația sunt două concepte profund legate, dar nu identice, Prof. Severin a susținut că democrația întreabă cine guvernează, în timp ce drepturile omului întreabă cum poate fi exercitată puterea. „Totuși, democrația singură nu este suficientă. Majoritățile însele pot deveni nedrepte. Liderii aleși pot slăbi independența justiției, stigmatiza minorități, manipula informația și concentra puterea revendicând în același timp legitimitate democratică. De aceea, limitările constituționale, separația și echilibrul puterilor, precum și statul de drept, adică guvernarea legii, iar nu doar guvernarea prin lege, rămân indispensabile. În același timp, trebuie să recunoaștem și faptul că sistemele democratice pot degenera ele însele în structuri oligarhice deconectate de interesul public – un fenomen tot mai dezbătut și mai dureros resimțit în lumea euro-atlantică actuală.”
În aceste condiții, potrivit Prof. Severin, discursul contemporan despre drepturile omului se confruntă cu pericole serioase. „Un pericol apare atunci când drepturile omului devin instrumente ale competiției geopolitice, în loc să fie scopuri ale acțiunii politice. (…) Un alt pericol constă în ideologizarea excesivă și moralizarea relațiilor internaționale. Consecințele pot include sancțiuni unilaterale, în special economice, care afectează populațiile civile, conflicte prin interpuși, neîncredere generalizată, fragmentare și insecuritate.”
Conștientizarea acestor pericole nu ar trebui să conducă la cinism sau pasivitate în fața încălcării drepturilor, abuzurile grave trebuind să fie condamnate, în timp ce o politică eficientă în domeniul drepturilor omului necesită coerență, legalitate, prudență, proporționalitate, obiectivitate, multilateralism și evaluarea sinceră a consecințelor fiecărei acțiuni.
Nu în ultimul rând, Prof. Severin a arătat că drepturile omului depind tot mai mult de cooperarea internațională, multilateralismul oferind mecanismele necesare pentru o coordonare pașnică. „Solidaritatea conferă forță practică drepturilor prin cooperare autentică, schimb de cunoștințe, ajutor în caz de dezastre, dezvoltare durabilă și responsabilitate față de generațiile viitoare. (…) Suveranitatea rămâne importantă, dar astăzi suveranitatea trebuie să coexiste cu responsabilitatea, independența neputând însemna dreptul la indiferență.”
Una dintre concluziile conferinței prezentate de Prof. Adrian Severin subliniază că drepturile omului nu pot fi exportate mecanic, acestea trebuind să prindă rădăcini în cultura civică, în instituții, în educație și în conștiința istorică ale fiecărui popor. De asemenea, drepturile nu pot fi standardizate complet, la fel cum națiunile întruchipează tradiții, priorități și traiectorii constituționale diferite.
În aceste condiții, „viitorul drepturilor omului depinde de reconcilierea standardelor comune ale demnității cu pluralismul legitim al formelor de expresie ale acesteia, depinde de menținerea protecției împotriva torturii, arbitrariului și discriminării, depinde de responsabilitatea publică, de guvernarea legii, de coerența ecologică, de justiția socială și de cooperarea internațională”.
În cadrul evenimentului au mai ținut conferințe Tang Jianjun – Secretarul General al Asociației Chineze pentru studiul Drepturilor Omului, Dominique Barro – Secretar pe viață al Academiei Franceze de Științe de peste mări, Shen Gang – ministrul Ambasadei Chinei în Franța, George Papandreou – fost premier al Greciei.
Inițiat în anul 2015, Seminarul China-UE privind drepturile omului este o platformă de schimburi și cooperare care urmărește o mai bună cunoaștere și înțelegere a realităților locale și regionale.
