Milioane de vârfuri de ac în milioane de nevăzute spații atemporale topite în milioane de metrii de bumbac în care se pierd miloane de metri de fir de ață care leagă neștiute gânduri, vizibile emoții, tărie în credință. Privită de aproape, simțită, trăită, IA ROMÂNEASCĂ este o Icoană. Așezată lângă Icoana creștină, Ia răpune timpul și spațiul, fiind o trăire similară pustnicilor care se rup de lume, pentru a da viitor celor care încă nu știu că trăiesc.
În această seară, de sărbătoarea Sânzienelor, Ziua Universală a Iei a fost celebrată la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing. O nouă pagină de mărturisire a fost scrisă în cadrul expoziției „MOȘTERNIREA”, eveniment dedicat cămășii tradiționale românești și portului popular din Țara Făgărașului, inspirat alăturate Icoanelor românești.
După ce în urmă cu o lună de zile au fost admirate la Ningbo, în cadrul celei de-a patra ediții a Târgului Cultural Internațional „Farmecul culturii și turismului din Europa Centrală și de Est”, unde ICR Beijing a prezentat Șezătoare din Țara Făgărașului, cămășile realizate manual de Raluca Jurcovan și Mariana Neacșu, au fost prezentate astăzi publicului din capitala Chinei, în spațiul aflat peste drum de sediul central al diplomației chineze.
De astăzi, publicul din China are posibilitatea să descopere, să admire și să pătrundă în tainele tradițiilor românești, ICR Beijing găzduind expoziția „Moștenirea”, o pagină de istorie și tradiție originară în Țara Făgărașului.
Colecția este compusă din 17 cămăși românești, cusute manual în cadrul Șezătorilor Vatra Satului din București. Din pânză de bumbac țesută la război, brodate cu mătase, fir metalic și bumbac, iile au ca sursă de inspirație costumele tradiționale purtate acum 100 de ani în satul Drăguș din Țara Făgărașului (județul Brașov).
Organizatorul expoziției, Dr. Ema Stoian – referent principal în cadrul ICR Beijing, a declarat că evenimentul este dedicat Ralucăi Jurcovan și moștenirii păstrate în familie, străbunica acesteia, Rafila Jurcovan, țesătoare din Drăguș, fiind una dintre sursele de documentare realizat în anul 1929 de echipa etnologului, sociologului, istoricului și filozofului Dimitrie Gusti (1880-1955). La rândul său, străbunicul Ralucăi Jurcovan a fost cojocar.
„Am primit de la Raluca mai multe fotografii din arhiva personală și de la Muzeul Satului din București. Cu ajutorul cămășilor și imaginilor de arhivă oferim vizitatorilor posibilitatea de a face o comparație între portul și meșteșugurile de acum 100 de ani și modul în care tinerii de azi continuă tradițiile. Apoi, trebuie să subliniez că icoanele din expoziție sunt realizate de Raluca Jurcovan, o discipolă a Marianei Neacșu, coordonatoarea șezătorii din București, care a oferit jumătate din colecția de ii expusă”, a declarat Dr. Ema Stoian.
Evenimentul organizat de ICR Beijing include și un film documentar etnografic realizat de Constantin Păun, student al regizorului Ion Popescu-Gopo. Intitutlat „Țara Făgărașului – Tărâmul cerurilor deschise”, filmul realizat în anul 2022, cu sprijinul Oficiului de Film și Investiții Culturale, prezintă portul tradițional făgărășan, o mărturie suplimentară a tradițiilor și moșternirii cu profunde reverberații cultural-religioase.
