Palatul Imperial de Vară din Beijing … o revelaţie arhitecturală, o bogăţie şi imaginaţie spectaculoase, dovadă a faptului că în China nimic nu este imposibil. Yi Heyuan (Palatul Imperial de Vară) era locul unde familia imperială îşi avea reşedinţa în anotimpul călduros, când temperaturile urcă frecvent peste 38 de grade Celsius, iar umiditatea din aer este uneori greu de suportat.
Date fiind distanţele mari, nici nu este de mirare că impresionantul stabiliment a fost proiectat în Nord-estul capitalei, acolo unde vara este ceva mai răcoare decât în centru sau Vest. Şi mai e nevoie de un detaliu. Accesul în palat se poate face pe cinci porţi, însă povestea cea mai impresionantă poate fi descoperită numai intrând pe poarta din Est, care îţi deschide în faţa ochilor un spaţiu miraculos. Un pod de piatră albă, cu trei arcade mari şi mici lei protectori te aşteaptă să îl traversezi pentru a urca spre primul templu. Însă privirea nu poate scăpa veselia de culori şi forfota care se ridică de sub pod, o lume total diferită vara şi iarna. Nu pot rezista tentaţiei şi cobor în micul oraş, construit pe coada lacului Kunming în jurul căruia a fost amenajat palatul. Denumit “Strada Suzhou”, cândva aici erau locuinţele dregătorilor imperiali, care acum au fost transformate în magazine de suveniruri şi mici restaurante. Plimbarea este cu atât mai plăcută cu cât toţi cei care asigură serviciile sunt costumaţi potrivit epocii în care a fost construit edificiul.
Întregul ansamblu este dominat de Dealul Longevităţii cu o înălţime de 60 metri şi Lacul Kunming. Suprafaţa întregului palat este de 2,9 kmp, iar mai mult de trei sferturi este acoperită de luciul apei. În urmă cu mai multe sute de ani fundul a fost adâncit, pământul şi piatra extrase fiind folosite la înălţarea Dealului Longevităţii pe care urci de îndată ce părăseşti podul ridicat peste “Strada Suzhou”, pe direcţia Vest. Urmând potecile care şerpuiesc printre arbori ornamentali, cu fiecare pas descoperi împrejurimile Beijingului. Ţinta este “Culmea bunăvoinţei şi longevităţii”, apoi, la numai câţiva paşi, descoperi “Turnul parfumului dedicat lui Buddha”. Priveliştea se deschide impresionant. Dedesubt, un conglomerat de clădiri cu acoperişuri galbene, simbolul imperial. În depărtare, Lacul Kunming pe care se întinde majestuos “Podul cu 17 arcade” la capătul căruia, pe apă, se regăseşte “Sala îmbrăţişării cerului”, iar la orizont dealurile care înconjoară Beijingul şi noile contrucţii moderne de zeci de etaje.
Părăsesc “Turnul parfumului dedicat lui Buddha” coborând zecile de trepte ale construcţiei verticale. Impresia că te afli la coborârea uneia dintre Piramidele Egiptului este puternică. Blocuri uriaşe de calcar au fost îmbinate perfect, pe o înălţime de 41 metri, generând o structură octogonală. Privită de la nivelul lacului Kunming, “Turnul parfumului dedicat lui Buddha”, amplasat desupra peretelui de calcar, pare o fortăreaţă inexpugnabilă. Curtea interioară a altui mic oraş construit la picioarele fortăreţei oferă o nouă şansă de acomodare cu stilul arhitectonic chinezesc, dar şi de a face o comparaţie cu planul general, foarte apropiat de cel al “Oraşului Interzis”.
Ajungem la “Lungul coridor” aliniat pe malul lacului, la poalele dealului, o pasarelă de 728 de metri. Coridorul păstrează bine conservat plafonul original din lemn, ornamentat cu 14.000 de picturi tradiţionale, fiecare diferită. Aceasta face ca “Lungul Coridor” să fie cea mai lungă galerie pictată din lume. La capătul vestic al coridorului ajungi să întâlneşti “Barca păcii şi evidenţei”, cunoscută de turişti şi sub numele de “Barca din marmură”. După cum spune numele popular, ambarcaţiunea a fost realizată integral din marmură, în anul 1755, având o lungime de 36 de metri. Este un alt simbol al forţei şi orgoliului imperial, pentru că nimeni nu îşi poate închipui un bloc de câteva sute de tone de marmură plutind, în ciuda faptului că respectă toate detaliile unui vapor de croazieră. În China se spune că “apa poate transporta o barcă şi de asemenea poate să o răstoarne”. Aceasta a fost construită pentru a demonstra forţa şi perenitatea Dinastiei Qing, ultima dinastie imperială a Chinei.
De la impresionanta barcă, aleile palatului te poartă spre “Podul centurii de jad”, realizat din marmură şi granit alb. Podul a fost construit cu o deschidere suficient de mare pentru ca barca împăratului să poată naviga, folosind multiple ecluze, până la micul oraş din “Strada Suzhou”.
Palatul Imperial de Vară trebuie vizitat cu răbdare şi timp. O zi este necesară pentru a vedea, în tihnă, măcar o parte dintre cele 29 de obiective marcate şi explicate pe hartă.
Impresionantul Palat Imperial de Vară din Beijing are o istorie tumultuoasă, frământată pe finalul dinastiilor imperiale. Două atacuri majore au produs mari distrugeri: invazia aliaţilor anglo – francezi (1860) şi rebeliunea boxerilor, într-un atac pus la cale de către Puterile Aliate (1900). În urma primului atac, grădina a supravieţuit, fiind reconstruită în 1886 şi 1902. În anul 1888, grădina a primit numele actual, Yi Heyuan, iar din 1924 a fost transformată din proprietate privată în parc public. Ca semn de recunoaştere internaţională a valorii culturale inestimabile, Palatul Imperial de Vară a fost inclus, în decembrie 1998, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Text apărut în volumul “Descoperind China – Beijing“, Editura Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2012
