„Cultura chineză este un elixir al vieții și adevărul este că poporul chinez este un popor deosebit. Acum, când au trecut anii, când am adâncit laturile specifice sinologiei, îmi dau seamă că este un popor întra-devăr de excepție, un prieten sincer și dedicat, care întotdeauna oferă mai mult decât primește”, a declarat astăzi, 31 Mai 2026, la împlinirea vârstei de 95 de ani, doamna Ann-Eva Budura.
În cadrul unui dialog telefonic Beijing-București, doamna Budura, decanul de vârstă și ultimul purtător de drapel al primei generații de studenți români și chinezi din anul 1950, a subliniat că este o frumoasă coincidență faptul că s-a născut într-o zi de duminică, și acum celebrează frumoasa vârstă tot într-o zi de duminică. „Se spune că suntem norocoși cei care ne naștem duminica și trebuie să spun că, în ciuda tuturor greutăților, am fost un om norocos. Acest noroc în bună parte se datorează contactului și cunoașterii istoriei și culturii poporului chinez.” (Foto: HotNews)
Istoric sinolog, cercetător al societății chineze, autoare de carte, premiată în China pentru contribuția adusă la promovarea culturii și istoriei, în timpul discuției, doamna Budura a rememorat prima generație de români și chinezi care au fost trimiși de Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Chinez să învețe limbile și cultura celor două țări.
În Septembrie 1950, din China au ajuns la București: Zhang Qichun, Zhang Tunhao, Ye Mingchun, Jiang Weiping, Yang Tinjie.
În Octombrie 1950, din România au ajuns la Beijing: Leontin Vasilescu, Romulus Budura, Toni Radian Herșcu, Anna-Eva Szasz, Maria Comănescu.
Toți cei zece au devenit reputați diplomați, profesori universitari, cercetători, scriitori și traducători, construind nu doar punți culturale, politice și diplomatice, ci mai ales punți ale prieteniei între cele două popoare. Toți au devenit sinologi și româniști care au fost martorii celor mai importante evenimente din istoria României și Chinei din secolul XX, totodată fiind autori ai celor mai importante volume de memorie și documente din arhiva diplomatică a relațiilor bilaterale.
Anna-Eva Budura, o poveste aievea despre istoria prieteniei România-China!
„Din păcate, doar eu am mai rămas dintre cei cinci români și cinci chinezi care am deschis un drum important în iarna anului 1950. Toți îmi sunt permanent în memorie, nu doar pentru că mi-au fost colegi și susținători în vremuri grele, ci mai ales pentru că am fost prieteni și colaboratori, pentru că am învățat reciproc să construim o relație de cooperare și prietenie cum nu știe să existe alta în lume.” – Anna-Eva Budura
Dialogul de astăzi a fost purtat consistent în amintiri, evenimente și secvențe culturale, în tradiții și atitudini, o bună bucată fiind alocat modului în care chinezii îi prețuiesc pe vârstnici ca o continuare a tradițiilor care de secole sunt respectate.
În trecut, cei care se apropiau de 90 de ani primeau din partea împăratului un baston, simbol care oferea nu doar sprijin din partea autorităților, ci și scutirea de orice datorie față de imperiu. Cei care treceau de vârsta de 90 erau considerați comori naționale, fiind invitați la un dineu special găzduit de împărat. De asemenea, erau vizitați frecvent de reprezentanții autorităților pentru sprijin.
Astăzi, tradiția îngrijirii persoanelor vârstnice din cadrul societății chineze a fost transpusă în legislație și programe la nivel național, ajutorul și atenția acordate veteranilor și celor care ating vârste înaintate fiind parte din comportamentul social al chinezilor.
Anna-Eva Budura premiată pentru Contribuția specială adusă cărții din China
„Vedeți, acest tip de educație și cultură face poporul chinez capabil să își selecteze lideri elevați, modești, cu o uriașă generozitate sufletească, de la care se poate învăța”, spune doamna Budura.
Inevitabil, dialogul a atins o serie de aspecte politice și diplomatice din România, fiind de acord că relația de prietenie și cooperare trebuie reluată, odată cu recuperarea dialogului la nivel înalt și responsabil dinspre București spre Beijing. După 95 de ani de viață și peste 75 de ani dedicați culturii chineze și relațiilor România-China, doamna Budura nu și-a pierdut încrederea.
„Domnule Tomozei, am mai trecut prin astfel de perioade nefericite, dar sunt convinsă că vom reuși să le depășim. Mai avem și români dedicați, dar foarte important avem prietenia Chinei. Aceasta țară extraordinară, așa cum am spus cu o cultură care este un elixir al vieții, nu a uitat niciodată pe nimeni care a ajutat-o, care i-a fost alături în clipele grele, care i-a fost prieten sincer. Nu mi-am pierdut speranța și sunt încă în putere să continui să citesc, să traduc, să prezint trecutul și prezentul chinezilor care trebuie cunoscuți și înțeleși așa cum trebuie”.
Anna Eva Budura, „Șaptezeci de Primăveri și Toamne cu China”
Dialogul telefonic s-a încheiat cu promisiunea revederii la București, pentru noi amintiri și un ceai, dar mai ales pentru energizarea reciprocă a eforturilor necesare și responsabile în cadrul promovării și reprezentării noastre în relațiile cu China, la absolut toate nivelurile.
Zilele trecute, cu ocazia împlinirii celor 95 de ani, Ambasada Republicii Populare Chineze la București, a organizat un dineu în onoarea doamnei Anna-Eva Budura, eveniment găzduit de Ambasadorul Chen Feng și la care au participat diplomați chinezi și membri ai familiei Budura.
La mulți și buni ani, stimată și neprețuită doamnă Anna-Eva Budura!
