Între Crăciun și Anul Nou 2022 am primit la Beijing volumul “Șaptezeci de Primăveri și Toamne cu China”, semnat de Anna Eva Budura, reputat sinolog, primul istoric și cercetător român care a urmat studiile în China, un pasionat și încă truditor pe marginea relațiilor bilaterale România-China.
Volumul apărut la Editura Top Form din București este un cadou special primit de acasă într-o perioadă specială a anului, asupra căruia m-am aplecat pentru a redescoperi tonul, rigoarea și profunzimea de care avem cu toții nevoie.
Dedicat reputatului diplomat și sinolog Romulus Ioan Budura (8 Noiembrie 1931 – 25 Iulie 2021), cel alături de care a descoperit și petrecut cele 70 de Primăveri și Toamne în miracolul lumii chineze, volumul reprezintă o sinteză esențială și obligatorie pentru toți cei care doresc să pătrundă în realitatea istoriei și culturii Chinei. Mai mult, volumul este un îndemn adresat tinerilor sinologi români pentru a continua să aprofundeze și să valorifice munca și rezultatele remarcabile oferite de primele generații de sinologi ai României.
Pentru a înțelege măcar în parte ce reprezintă Anna Eva Budura în cultura română, vă lansez o provocare: imaginați 70 de ani de studiu neîncetat, din cei peste 90 de ani de viață, dedicat cunoașterii, înțelegerii și aprofundării culturii chineze, sub toate aspectele ei: limbă, istorie, tradiții, obiceiuri, legături comune și asemănări între civilizația chineză și civilizația română.
Alături de valențele autobiografice, esențiale pentru a înțelege formarea și evoluția ca sinolog, istoric și cercetător, volumul doamnei Anna Eva Budura este, înainte de orice, o lecție despre ce ar trebui să însemne conștiința națională, culturală națională (și) în secolul XXI, China fiind un puternic exemplu.
Voi fi direct și voi arăta că, astăzi, China este una dintre puținele țări ale lumii care își asumă și își promovează istoria, cei peste 5.000 de ani de evoluție fiind doar una dintre treptele aflate la baza educației chinezilor. Pe aceste trepte, având acces la documente originale sau în limba chineză, a urcat și continuă să trudească, cele “Șaptezeci de Primăveri și Toamne cu China” fiind dincolo de informații și date o poartă deschisă spre cunoașterea care spulberă prejudecățile și barierele ideologice la modă.
În mod cert, ca urmare a relațiilor construite în a doua jumătate a secolului XX, România a fost una dintre țările, nu puține, martor direct și implicat în evoluția Chinei.
Mai mult, având în vedere afinitățile și similitudinile culturale româno-chineze, reflectate în volum: “Dialog între Fluviul Galben și Marea Neagră: însemnări arheologice din cadrul cooperării cino-române pe anul 2019” (p. 82); “Vase antropomorfizate din culturile Cucuteni, Yangshao și Majiayao” (p. 89); “Afinități spirituale” (p. 95), suntem obligați să observăm și mai ales să tratăm cu realism tezaurul și valorile pe linia comunicării culturale dintre cele două țări, elemente pe care China le cercetează, evaluează și promovează cu o forță unică la nivel mondial.
Sublinierea invizibilă din volumul Șaptezeci de Primăveri și Toamne cu China”, descifrată de cei care au contact și curiozitate pentru a înțelege China de ieri și de azi, este aceea a CONTINUITĂȚII, aceasta fiind o altă lecție oferită lumii milenara civilizație chineză.
În ciuda frământărilor și transformărilor de ordin politic și administrativ, China trăiește în permanent contact cu propria istorie, propria memorie și propriile reguli care și-au dovedit valoarea și rezistența de-a lungul timpului. China de azi trăiește după norme, tradiții, cutume, de mii de ani, evidențiate în volum, dovadă a conștiinței și respectului pentru memoria celor care au adus remarcabile contribuții la definirea culturală și politică, fie că vorbim despre perioada dinastiilor imperiale, fie că facem trimitere la Republica Populară Chineză, proclamată la 1 Octombrie 1949.
Închei prin a sublinia realitatea relațiilor România-China, citând un pasaj din interviul acordat de doamna Anna Eva Budura, la 1 Octombrie 2021, agenției Rador, dialog în care este întrebată ce se întâmplă cu relația româno-chineză?
“Este greu să-mi explic. Pentru mine, China este, poate, singura țară cu care ai putea avea o relație pe criterii de cinste, de corectitudine, de bunăvoință.” – Anna Eva Budura
