Bună dimineaţa, domnule Teodor Baconschi! Este o zi bună să cereţi scuze românilor

Socotind după aritmetica simplă, când un om acţionează repetitiv … atâta este! Evit să fac apologia prostiei, fie ea şi la nivel guvernamental, însă niciodată după 1990 România nu a avut miniştri care să producă şi emită fără limită jigniri la adresa poporului, la nivel de mase. Asta a devenit o preocupare, este politica de stat a celui mai caraghios şi imoral guvern de după 1990. Asta cu imoralul este brand de ţară de la însuşi preşedinte …
Citesc cu reţinută surprindere, că doar ce te mai poate surprinde azi în România?, citesc cum că ministrul de externe Teodor Baconschi împarte România în muncitori şi cerşetori. Primii sunt cu el, adică cu guvernul, ceilalţi sunt cu opoziţia, adică cu zona socială. Un ministru declară senin, fără să îşi înainteze demisia de bun simţ şi onoare, că păstoreşte într-un singur guvern, dar peste două ţări. O ţară a lui şi o alta, pe care nu o agrează, nu o suportă, dar … nu prea are ce face, este damnat.
Intelectual rafinat, recunoscut în mediile diplomatice mai ales pentru performanţa votului nelămurit de la Ambasada României de la Paris, din 2009, Baconschi vorbeşte despre: „România care lucrează, nu de România care cerşeşte”. Apoi, revine şi insistă, explicând că „România care cerşeşte” este „… electoratul asistat, care e o victimă de fapt a demagogiei de stânga …„. Ce să fie acest electorat asistat? Ce secret de stat să ascundă încât intelectualul ajuns în capul externelor româneşti se fereşte să identifice precis, fără emoţie? Să fie vorba de bolnavi, de persoanele cu handicap, de cei care şi-au prăpădit viaţa în slujba unor meseri care le-au răspuns onorabil în cancer, iradiaţii, saturnism sau pur şi simplu s-au născut nenorociţi? Sau domnul Baconschi vorbeşte despre victimele unor accidente producătoare de mutilări iremediabile? Despre cine vorbeşte acest ministru cu atitudine de Groapa Glina când emite judecăţi despre România şi români?
Ca simplu român, mă simt dator să fiu solidar şi cu săracul şi cu bogatul posesor al cetăţeniei române, diferenţa fiind făcută nu de prejudecăţile subiectiv-personale, ci de acţiunile fiecăruia şi de legislaţia în vigoare. Ca ministru pe banul public, Baconschi îşi permite să jignească România şi poporul român, instigând la segregare, pentru că aşa înţelege Guvernul condus de Emil Boc să rezolve problemele ţării. Punând românii împotriva românilor. Exersând, aproape cotidian, idioţenii de genul unii sunt mai români decât ceilalţi.
Justificarea finală, cum că „România care cerşeşte” este „o metaforă” care vizează „o minoritate care aşteaptă totul de la statul asistenţial„, nu face decât să adâncească persoana ministrului, încă în funcţie, în ridicol şi în ruşine politică. Baconschi, la fel ca preşedintele Băsescu şi Guvernul României în integralitate, este angajat, repet ANGAJAT AL ROMÂNIEI, al POPORULUI ROMÂN, nu al unei minorităţi sau majorităţi. Baconschi este responsabil, în egală măsură pentru soara fiecărui român, asistat sau nu, sărac sau bogat, deopotrivă.
Cât timp un ministru cu anvergură internaţională produce segregări la nivel naţional, pentru ce se mai miră că Franţa, Olanda, Finlanda etc. pune România la stâlpul infamiei europene, cu aceleaşi metode? De asta vă spun, bună dimineaţa, domnule Teodor Baconschi! Este o zi bună să vă cereţi scuze românilor.