„Interviu cu Luo Ming” – Volum dedicat E.S. Ambasador Romulus Budura

ES Romulus Budura, dreapta sus, in anii studentiei

E.S. Romulus Budura (dreapta sus) în anii studentiei, în R.P. Chineză

„Interviu cu Luo Ming” este numele volumului apărut în China sub semnătura Profesorului Kong Hanbing, dedicat activității și experienței reputatului sinolog român Ambasadorul Romulus Budura, personalitate recunoscută la nivel internațional pentru efortul și activitatea derulate la nivel diplomatic.
Având sprijinul valoros al Dianei Zahorte, studentă masterand la Beijing, căreia îi mulțumesc în mod deosebit, am pătruns conținutul volumului scris în limba chineză, volum care include, dincolo de importantele și valoroasele informații, o serie de imagini de arhivă reprezentative în evoluția relațiilor de cooperare România – China.

Coperta - Interviu cu Luo MingVolumul „Interviu cu Luo Ming” (numele chinez al Ambasadorului Romulus Budura) se dorește a fi o lucrare de istorie orală, însă este de fapt mult mai mult decât atât.
Ideea volumului a apărut în luna aprilie 2011, când o delegație a Universității Peking, condusă de rectorul Zhou Qifeng (周其凤) a efectuat o vizită în România. Printre membrii delegației se afla și autorul cărții, Profesorul Kong Hanbing (孔寒冰), directorul departamentului de studii Est europene din cadrul Institutului de Relații Internaționale al Universității Peking. În timpul șederii la București, delegația s-a întâlnit cu E.S. Ambasadorul Romulus Budura și cu soția acestuia Anna Eva Budura, ambii absolvenți ai celebrei universități chineze. Având informații privind legătura deosebită a familiei de sinologi Budura cu China, în special cu privire la rolul domnului Budura, de martor a evoluției timp de peste 50 de ani de relații bilaterale de evoluție a Chinei, prof. Kong Hanbing a exprimat dorința de a realize un interviu, de a vedea, prin ochii acestora, o bucată de istorie din transformarea Chinei și a relațiilor româno-chineze, ca un exemplu de istorie orală care întregește și uneori schimbă opinia cititorilor asupra unor evenimente importante atât pentru România, cât și pentru China.

Familia Budura a acceptat provocarea la dialog, iar la scurt timp după vizita delegației Universității Peking, profesorul Kong Hanbing a revenit la București.
Pe parcursul a 11 zile, au fost realizate interviuri cu E.S. Romulus Budura, soția acestuia Anna Eva Budura, fiica lor Tatiana Isticioaia-Budura și soțului acesteia E.S. Viorel Istocioaia-Budura, precum și cu fiul Ioan Budura. De asemenea, a fost realizat un interviu cu fostul Președinte al României, Ion Iliescu. Pe baza dialogurilor, a fost realizat volumul „Interviu cu Luo Ming”.Zhou Enlai, receptie la Ambasada Romaniei din RP Chineza

Prim-ministrul Zhou Enlai prezentând un discurs la o recepție organizată de Ambasada României din R.P. Chineza

Urmărind paginile volumului, cititorul este angajat să descopere atât istoria relațiilor bilaterale Romania-China, cât și istoria personală a familiei Budura, fiind conturat un tablou al celor mai importante evenimente care au marcat prietenia româno-chineză, dar și impresionanta biografie a E.S. Budura și a familiei sale. Ceea ce deosebește lucrarea de un tratat obișnuit de istorie, care, de regulă, prezintă evenimentele la un nivel interstatal, statal și impersonal în orice caz, este modul de prezentare a faptelor istorice axat de multe ori la nivelul personal al celor care au luat parte la evenimente și care au jucat un rol esențial în desfășurarea lor. E.S. Budura vorbește prin prisma propriei experiențe, a calității de istoric, despre lideri politici precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu, Mao Zedong, Zhou Enlai, arătând cum personalitățile acestor oameni au influențat cursul istoriei.

Forma în care este prezintată această lucrare istorică-biografică este, de asemenea, un prilej de desfătare pentru cititorul avizat și pasionat de relațiile româno-chineze. Dialogul autor – interlocutorii se desfășoară pe un ton prietenesc, însoțit adesea de comentarii la adresa unor fotografii aparținând familiei Budura și care au fost incluse în volum. Prin aceste explicații fotografice, interlocutorii prezintă valoroase detalii pe marginea unui anumit eveniment.

Pentru că am subliniat prietenia, modestia și respectul reciproc al interlocutorilor, o dovadă în acest sens este adusă de faptul că volumul este deschis de o prefață semnată de E.S. Romulus Budura, Anna Eva Budura și Rectorul Universității Peking, Prof. Zhou Qifeng.

ES Romulus Budur - Presedintele Ion Iliescu

Președintele Ion Iliescu alături de E.S. Ambasador Romulus Budura

Cele 11 zile în care au fost realizate dialogurile au fost incluse în 16 capitole, 12 dintre acestea avându-l ca principal partener de discuție pe E.S. Romulus Budura, completat uneori de intervențiile Annei Eva Budura. Ĩn capitolele 13-15 dialogul este derulat alături de Anna Eva Budura, membrii familiei Budura și fostul Președinte Ion Iliescu. Dată fiind valoarea de document al volumului, este necesară o parcurgere, fie și succintă, a capitolelor, măcar pentru a stârni curiozitatea celor care au la îndemână lectura în limba chineză.

Evadând din rigorile jurnalistice, adoptând formatul recenziei, pentru o cât mai fidelă încadrare a celor menționate până acum, voi evidenția fiecare capitol în parte.

Capitolul 1 intitulat „Ceea ce faceți dumneavoastră are o însemnătate deosebită”, prezintă o imagine de ansamblu a relațiilor româno-chineze, un preambul util și necesar pentru înțelegerea și aprecierea carierei E.S. Ambasador Romulus Budura, în contextul istoric.

Capitolul 2, „Sunt fiul unui muncitor la căile ferate”, Romulus Budura vorbește despre viața de dinaintea plecării în China , despre copilărie, despre lucrurile care i-au influențat dezvoltarea personală. Faptul că tatăl său lucra la căile ferate și influența pozitivă a familiei din partea mamei este un argument pentru educația aleasă primită timpuriu. Acestea sunt alăturate amintirilor păstrate din verile petrecute în copilărie la bunici, unde a ajuns să cunoască viața rurală și să aibă o apreciere justă a anumitor valori ale vieții.

Capitolul 3, „Plecarea la studii în China”, dezvăluie cum soții Budura au ajuns să se numere printre primii cinci tineri români trimiși la studii în China, o provocare acceptată. Tărâmul aproape necunoscut înainte de plecare, peste ani, a deveni o a doua casă pentru cei doi.

Ca o continuare, în Capitolul 4 – „China – a doua noastră casă”, include perioada studiilor la Beijing, începutul poveștii de dragoste a soțiilor Budura, dar și începutul carierei de interpret (translator) la Ambasada României al domnului Budura, moment înregistrat chiar înainte ca acesta să termine studiile la Universitatea Peking.
Dr. Petru Groza - Mao Zedong

Prim-ministrul Dr. Petru Groza împreună cu Mao Zedong

„Însoțindu-l pe Petru Groza în vizita în China”, este titlul Capitolului 5. În septembrie 1954, la invitația personală a lui Mao Zedong (毛泽东), Doctorul Petru Groza vizitează China, prilej cu care Romulus Budura a asigurat roul de interpret. Tot atunci, a realizat primul său raport pentru Ambasada României din Beijing . Capitolul oferă posibilitatea lecturii unei discuții interesante pe marginea personalității Doctorului Petru Groza.

„Interpret pentru Generalul Zhu De” (朱德元帅), titlul Capitolului 6, reflectă vizita la București, din anul 1955, a unei delegații chineze conduse de Generalul Zhu De, eveniment care a avut un rol important în evoluția relațiilor bilaterale româno-chineze. E.S. Budura descrie în amănunt parcursul vizitei, prezentând detalii privind munca de interpret în mediul diplomatic, privind personalitatea generalului Zhu De, dar și cu privire la situația industriei din România la aceea vreme. Trebuie menționat, în acest context, existența, a acea vreme, a uzinei denumite „Fabrica de mașini Mao Zedong”.
Nicolae Ceausescu - Zhou Enlai 1966

Prim-ministrul chinez Zhou Enlai alături de Nicolae Ceausescu, 1966

Un capitol extreme de interesant, Capitolul 7, intitulat „Relația cu Zhou Enlai”, dezvăluie admirația pe care E.S. Budura o mărturisește pentru liderul chinez, cosiderat de acesta cel mai memorabil dintre liderii politici chinezi cu care a avut onoarea să stea de vorbă. Aici nu este prezentată numai personalitatea lui Zhou Enlai, despre care, probabil, cititorul are doar o vagă impresie sau una foarte rigidă, dar, în același timp, E.S. Budura aduce în discuție relațiile complicate dintre România și URSS, URSS și China, cum acestea la rândul lor au ajuns să influențeze relațiile româno – chineze. În finalul capitolului, Anna Eva Budura intervine, prezentând un moment din cadrul unei intâlniro cu Zhou Enlai, într-un context informal, la o frizerie din Beijing , din care reiese personalitatea jovială și amicală a acestuia.

Capitolul 8 – „Martor la medierea conflictului sino-sovietic”, reflectă implicarea României, în calitate de mediator, în conflictul sino-sovietic, moment care oferit o însemnată oportunitate pentru România de apropiere de China. E.S: Budura punctează aici momentele cheie ale implicării românești, scoțând în evidență importanța crucială a vizitei efectuate de o delegație română, la Beijing , în luna martie 1964, pentru evoluția ulterioară a relațiilor româno-chineze. Este conturată totodată politica externă de independență a României, de la acea vreme, o politică susținută și care l-a avut în spate ca personaj cheie pe Gheorghe Gheorghiu-Dej.

„Relațiile româno-chineze 1950 – 1960”, sunt surprinse în Capitolul 9. Anumite evenimente din istoria recentă a Chinei, precum „Marele salt înainte” sau Revoluția Culturală au stârnit, de-a lungul vremii, reacții și emoții contradictorii. În acest capitolul E.S. Budura prezintă propria viziune cu privire la aceste evenimente, conturând influența acestora asupra evoluției ulterioare a Chinei, asupra relațiilor româno-chineze, dar și asupra propriei cariere.
Nicolae Ceausescu la Marele Zid - Badaling

Delegație românească la Marele Zid, Nicolae Ceausescu (centru)

În Capitolul 10, intitulat „Era lui Ceaușescu, așa cum am trăit-o noi”, sunt prezentate o serie de puncte de vedere ale soților Budura, despre aspecte care țin de politica Partidului Comunist din perioada de după Gheorghiu-Dej. Aici, sunt surprinse personalitatea lui Nicolae Ceaușescu, problemele sistemice care au condus la prăbușirea regimului comunist în România (fiind dat ca exemplu problema plății datoriei externe), Revoluția din 1989.

„L-am cunoscut pe Mao Zedong”, titlul Capitolului 11, este un alt „moment” în care E.S. Budura descrie contactele avute cu un lider politic al Chinei. După Generalul Zhu De și (primul) prim-ministru al R.P. Chineze, Zhou Enlai, este descris Mao Zedong. Felul in care E.S. Budura îl prezintă pe Mao se datorează numeroaselor momente în care a avut ocazia să îl observe direct pe omul Mao – investituri ale ambasadorilor români la Beijing, ceremonii, vizite oficiale de ambele părți – dar și poziției de istoric, care analizează, în retrospectivă, diferitele acțiuni ale politicianului Mao care l-au făcut cunoscut. Vorbim de politica „yi bian dao” (一边倒), Marele Salt, Revoluția Culturală. Observăm, aici, o atitudine moderată, mai aproape de viziunea chineză despre Mao, în comparație cu punctele de vedere occidentale. Faptul că nu a avut niciodată un dialog privat cu Mao (ultima dată când l-a văzut pe acesta, în 1964, E.S. Budura avea doar 33 de ani) nu diminuază cu nimic justețea afirmațiilor prezentate.

Ca o notă personală, în afara contextului prezentat în volum, având șansa de a cunoaște o serie de chinezi românologi, nu de puține ori, E.S. Romulus Budura a fost prezentat în următorul mod, urmare a calităților remarcabile de sinolog. În timpul unui dialog purtat de Mao Zedong cu Dr. Petru Groza, cunoscut fiind faptul că liderul chinez utiliza o chineză cu puternice influențe, interpretul Romulus Budura a reușit să asigure cu succes derularea dialogului, fapt care l-a determinat pe Mao Zedong să afirme: El, Romulus, vorbeşte limba din Beijing mai bine decât mine”.

Capitolul 12 – „Însoțindu-i pe Peng Dehuai și Deng Xiaoping în vizita în Romania”, încheie seria de portrete a liderilor chinezi ce au influențat decisiv evoluția Chinei. Alături de Peng Dehuai și Deng Xiaoping, sunt prezentați și Hu Jin Tao, Jiang Ze Ming.
ES Romulus Budura, al doilea stanga sus, Anna Eva Budura, dreapta sus, in Ambasada Romaniei in RP Chineza

E.S. Romulus Budura (al doilea stânga sus) și Anna Eva Budura (dreapta sus), în Ambasada Romaniei din R.P. Chineză

„Trebuie să o intervievați și pe soția mea”, titlul Capitolului 13, exprimă rolul de partener de dialog al Profesorului Kong Hanbing a Annei Eva Budura, care, până în acest punct al cărții, făcuse o serie de importante completări și comentarii la cele declarate de E.S. Budura. Capitolul este o impresionantă călătorie prin istoria și evoluția Institutului de Studii Istorice și Social-Politice, Anna Eva Budura prezentând atât provocările, cât și oportunitățile apărute după căderea regimului comunist din România și implicit desființarea Institutului, în 1989, odată cu apariția noilor provocări. Relocarea în comunitatea academică a foștilor angajați ai institutului sau libertatea și bucuria de a scrie strict după rigorile adevărului istoric și nu ale cenzurii de stat, sunt evidențiate aici. Descoperim de asemenea că tematica preferată a Doamnei Budura, în ceea ce privește activitatea scriitoricească, o reprezintă mișcarea națională de rezistență a poporului chinez.

Capitolul 14 este un portret de familie, intitulat „Copiii noștri și China”. Capitolul întregește imaginea familiei de sinologi Budura, prin dialogul purtat cu Tatiana Isticioaia-Budura și Ioan Budura, cei doi copii ai soților Budura, care s-au născut și au trăit primii ani de viață în China, având ca primă limbă învățată chineza. Acestora se alătură E.S. Viorel Isticioaia-Budura, ginerele soților Budura, care, la fel ca și Tatiana și Ioan Budura, a studiat în China, dedicându-și întreaga carieră relațiilor româno-chineze, iar de dată recentă relațiilor UE – China.
Presedintele RP Chineze Hu Jintao, Presedintele Ion Iliescu, fosti ambasadori ai Romaniei în RP Chineza, in centru ES Romulus Budura

Președintele R.P. Chineze Hu Jintao, Președintele Ion Iliescu alături de foști ambasadori ai României în China,  E.S. Romulus Budura (centru)

„În vizită la Ion Iliescu”, titlul Capitolului 15, prezintă vizita pe care Profesorul Kong Hanbing o face, alături de E.S. Romulus Budura, fostului Președinte al României Ion Iliescu. Dialogul este purtat pe marginea evenimentelor care au condus la căderea comunismului în România, despre relația sa cu Nicolae Ceaușescu, despre socialism și, nu în ultimul rând, despre China .

Ultimul Capitol, al 16-lea, „Rolul lui Antonescu ar trebui reevaluat”, spre deosebire de toate celelalte în care Profesorul Kong Hanbing propune punctul de plecare al discuției, este dedicat în întregime locului pe care îl ocupă în istorie Generalul Ion Antonescu. E.S. Budura prezintă importanța pe care o acordă acestui aspect. Apelând la o comparație inspirată cu generalul finlandez Gustaf Mannerheim, E.S. Budura analizează dintr-o perspectivă personală deciziile Generalului Antonescu, îndemnând la înțelegerea contextului politic și istoric în care a trebuit să acționeze acesta.

Scurta incursiune în istorie se încheie cu o postfață semnată de autor, în care acesta oferă cititorilor detalii legate de procesul scrierii volumului, adresând totodată mulțumiri celor care l-au sprijinit în acest demers. Profesorul Kong Hanbing povestește cum, pe durata zilelor de interviu, E.S. Budura l-a condus cu mașina, cum Anna Eva Budura îi aștepta, în fiecare zi, cu ceai și asista activ la interviuri, după care pregătea o masă îmbelșugată pentru toată lumea. Aceste detalii mărturisite de autor devoalează relația de prietenie, de firesc și respect a celor doi iluștri sinologi, odată cu modestia, devotamentul și dragostea pentru China.

REFERINŢE >>>
Lansare de carte | CHINA – VIEȚI ÎN VÂLTOAREA ISTORIEI

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, De departe ... România, Români în China, România, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.