INTERVIU – Alexandru Budişteanu: Spiritul de iniţiativă este într-un boom în China

A Budisteanu Alexandru - computer  scientist programmerLa 23 de ani, Alexandru Budişteanu este unul dintre cei mai cunoscuţi tineri români la nivel mondial, performanţele sale în domeniul IT, producţiei de softwere şi roboţi fiind recunoscute de instituţii precum NASA sau Microsoft. Fondator al platformei de socializare SkyHub, invitat să vorbească în întreaga lume despre modul în care vede evoluţia noilor tehnologii, Alexandru Budişteanu a acceptat să dialogheze la Radio China Internaţional evidenţiind uriaşele capacităţi, oportunităţi şi aşteptări pe care le oferă China în domeniul său de activitate, dar şi pasiunea pentru România.

Bună ziua domnule Alexandru Budişteanu, vă mulţumim pentru prezenţa în cadrul programelor Radio China Internaţional în limba română. Sunteţi, bănuiesc, în premieră la un post de radio din China, cu atât mai mult în limba nativă. Aş dori să începem dialogul nostru făcându-vă o prezentare, iar dacă veţi considera util, să faceţi adăugirile care se impun. Sunteţi student la Universitatea din Bucureşti, sunteţi membru la cea mai mare asociaţie de calculatoare ACM şi cea mai prestigioasă asociaţie profesională pentru avansul tehnologiei IEEE, în luna mai 2013 aţi câştigat cel mai mare premiu la Intel International Science and Engineering Fair în Phoenix „Gordon E. Moore” (foto jos), sunteţi Ambasador a Turismului Românesc şi unul dintre cei mai influenţi tineri ai lumii, declaraţi în anul 2013 de revista TIME. Cu toate acestea, sunteţi foarte tânăr. Cum vedeţi sau cum se vede din perspectiva unui român atât de multe performanţe, ştiindu-vă în acelaşi timp şi calitatea de un om foarte-foarte modest.

Da, vă mulţumesc mult pentru invitaţie. Introducerea este un pic prea-prea mare să spun pentru vârsta mea şi pentru ceea ce am realizat. Eu mă consider doar un simplu tânăr care efectiv chiar vrea să facă ceea ce îi place. Mie întotdeauna mi-a plăcut să lucrez pe calculator, să lucrez în faţa calculatorului, mi-am văzut de drumul meu, iar drumul meu este în faţa calculatorului şi nu mă interesează efectiv nimic altceva.

Orice tânăr trebuie să fie susţinut şi încurajat de părinţi

1 Alexandru Budisteanu - Intel ISEF  2013 winnerŞtiu că acest vis al dumneavoastră a fost sprijinit şi este sprijinit de familie, de părinţi. Cât a constat şi cât contează în viaţa unui tânăr prezenţa părinţilor şi sprjinul lor în realizarea unui vis de copil?

Contează foarte mult promovarea şi susţinerea din partea părinţilor, deoarece lucrurile nu se fac peste noapte. Trebuie să existe foarte multe ore, sute de ore, poate mii de ore pentru a reuşi să se ajungă la o anumită performanţă. Şi astfel consider că în mod categoric este obligatoriu ca orice tânăr care vrea să îşi vadă de drumul şi de pasiunea lui să fie susţinut şi încurajat de părinţi, pentru că dacă el efectiv este blocat, să spunem, de părinţi sau de mediul înconjurător, sau de indivizii cu care interacţionează, automat pasiunea respectivă poate se restrânge şi tânăsul se întreabă: chiar îmi place?, de ce să stau acum în faţa calculatorului şi să nu ies afară? Eu efectiv nu am ieşit afară să mă joc cu băieţii la minge vreo zece-cincisprezece ani, din cauză că asta este ceea ce mi-a plăcut mie să fac. Să stau în faţa calculatorului, să învăţ. Pentru că, întotdeauna atunci când porneşti trebuie să înveţi ceva şi cu siguranţă, după ce ai învăţat foarte mult timp, ai cunoştinţele necesare ca să te implici. Poţi să porneşti startup-uri, poţi să porneşti proiecte care să aibă un impact foarte mare. Dar contează foarte mult susţinerea şi încurajarea. Nu trebuie să fie o susţinere neapărat financiară sau ceva deosebit, este o încurajare. Să fie un mediu prielnic şi prietenos în care să îţi spună, să nu te întrebe: iar stai în faţa calculatorului, iar scrii ceva pe Internet? Să fii tu lăsat acolo să studiezi, să fii lăsat în pace ca să îţi vezi de drumul tău. Bine, contează şi ce faci. Automat, dacă stăteam pe Internet şi mă uitam la filme tot timpul nu era aşa de benefic, dar studiam, programam, de la cinci ani începusem să programez jocuri. Efectiv, nu mă jucam. Ce încercam să fac era să programez jocurile respective, să văd limbajele de programare, după aceea citeam tot felul de tutoriale. Chiar îmi cumpărasem şi cărţi pentru programarea jocurilor. Şi astfel, să spunem din necesitatea mea să îmi fac propriul meu joc a devenit o pasiune să programez, să lucrez pe calculator, să dezvolt diverse aplicaţii softwere. Contează foarte mult părinţii. Să nu-ţi răpească scânteia pentru inovaţie, pentru a învăţa şi pentru a face lucruri.

Deocamdată, Inteligenţa artificială nu se poate compara cu creativitatea umană

Lumea se îndreaptă spre a patra revoluţie industrială, alţi specialişti în economie vorbesc de metacapitalism, dar fără îndoială beneficiarii acestor transformări vor fi tinerii, generaţiile care vin. În acelaşi timp, principalul concurent al tinerilor în viitor, al omului, va fi tehnologia şi robotul care v-a înlocui tot mai mult munca umană. Crezi că va exista, hai să spunem, cu ghilimelele de rigoare, un conflict între tehnologie şi exprimarea umană?

Alexandru Budisteanu lucrand in  labotorul luiEste o întrebare foarte interesantă despre cum o să arate viitorul. Din păcate nu sunt prezicător sau nu pot să spun despre cum o să arate viitorul nici chiar în cinci ani, nici măcar în 20 de ani, dar cu siguranţă ştiu un lucru. Chiar dacă o să dispară foarte multe joburi, foarte multe meserii – să spunem, care efectiv necesită doar efort fizic, cu siguranţă vor apărea mult mai multe care necesită cunoştinţe superioare.
De exemplu, în prezentările mele, arătam de obicei câteva din astfel de lucruri pe care oamenii nu le percep, dar au existat schimbări majore. America exporta, în secolul XIX şi începutul secolului XX, zeci de mii de tone de gheaţă. Efectiv o tăiau din Alaska, o puneau pe vapor şi o duceau în India sau în ţările arabe pentru că nu exista frigider. Industria respectivă, se numea Icetrading, a dispărut din cauză că cineva a inventat frigiderul. Asta s-a întâmplat prin 1930-1940, şi astfel era mult mai convenabil, şi a apărut o altă afacere, s-au dezvoltat alte industrii, îngheţata, au apărut produse, au apărut tot felul de servicii, patinajul. Tot felul de alte produse care nu ne-ar fi fost de folos.
De exemplu, încă o chestie pe care o vedeam, ca să înţelegeţi despre impactul tehnologiei asupra societăţii, nu numai că crează locuri de muncă noi, dar cele inferioare dispar. Tot în America, existau, sute de mii de copii angajaţi pentru popicele de la bowling. Până în 1930-1940, marea majoritate, dacă nu toate popicăriile din lume, popicele nu erau puse automat de roboţi, ci erau copii angajaţi cu normă completă doar ca să plaseze popicele pentru joc. A existat multă cercetare, multe companii private care au făcut aceste dispozitive de acţionare a popicelor de la bowling. Astfel mii de locuri de muncă pentru acei copii care puneau popicele la bouwling au dispărut, a apărut o altă industrie: industria producătoare de echipamente pentru bowling.
Automat, cu cât robotul înlocuieşte anumite locuri de muncă, cu atât, în principiu, crează noi locuri de muncă. Atunci se elimină o meserie uşoară şi crează un loc de muncă pentru o meserie mult mai dificilă care necesită intelect. Cu siguranţă şi în viitor, chiar dacă o să vedem că multe meserii simple dispar, vor apărea altele. Întotdeauna s-a întâmplat acest lucru.
De exeplu, până acum 200 de ani nu exista ceas cu alarmă şi efectiv în fiecare oraş existau oameni care erau plătiţi ca să te trezească la ora speficiră, să tre trezească la ora specifică, să te trezească la 7:30 dacă aveai o întâlnire sau dacă aveai de mers undeva. Astfel, oamenii respectivi aveau un loc de muncă care a dispărut. Nu chiar peste noapte, dar, în zece-douăzeci de ani de la apariţie ceasului cu alarmă, a dispărut. Mii de persoane au rămas fără loc de muncă. Dar, cu siguranţă, generaţiile următoare au învăţat sau reprofilat şi au învăţat lucruri noi.
Într-adevăr, tehnologia aduce un impact foarte mare asupra societăţii, elimină foarte multe locuri de muncă grele, care necesită doar un efort fizic, şi le înlocuieşte cu un efort intelectual mai mare. Acest lucru se va întâmpla şi în următorii douăzeci de ani, şi peste 100 de ani, în care vor fi din ce în ce mai multe automatizări.
Maşinăriile sunt foarte bune la lucrurile repetitive. Maşinările nu sunt bune la lucrurile cu inovaţie, cu idei, cu concept în spate. Momentan încă nu am reuşit să creem modele matematice de inteligenţă artificială pentru a crea inovaţie, pentru a crea creativitate. Cel puţin pentru următorii 20-30 de ani, nu ştiu cum o să arate conceptele pese 100 de ani. Dar, întotdeauna, cel puţin în momentul de faţă, inteligenţa artificială nu se poate compara cu creativitatea umană. Numai că roboţii şi maşinăriile sunt foarte bune, extraordinar de bune, la lucruri repetitive. Repetitive şi destul de simple.
De exemplu, chiar la Râmnicu Vâlcea asamblăm şi producem un robot care asamblează plăci electronice. Robotul efectiv este folost de companiile mici şi mijlocii pentru a asambla, pentru a produce plăci electronice. În loc să fie folosite persoane, oameni care plantează componentele electronice, robotul este folosit pentru asamblare.

Competitorul nostru este o fabrică din China

3 Alexandru Budisteanu-BIT  TECHNOLOGIES VisionBotŞtiu că aţi avut o experienţă în China, aţi fost aici şi din această perspectivă aş vrea să vă întreb cum apreciaţi evoluţia Chinei în ultimele decade?

Nu sunt un foarte mare expert asupra istoriei Chinei, dar din câte ştiu sau cel puţin de când am fost în Shanghai şi am interacţionat, eu am sesizat aşa un fel de comunism-capitalist. Din păcate în România, înainte de 1989 şi cu siguranţă aşa era şi în China atunci, era un comunism-socialist în care oamenii le era absolut interzis să facă afaceri, să pornească bunsinessuri, să pornească proiecte pe cont propriu, şi astfel acest boom extraordinar de mare din China, cel puţin după părerea mea, este datorat faptului că viziunea capitalistă s-a putut implica foarte mult în China. De exeplu şi eu import foarte multe componente electronice de la mici companii de pe eBay sau AlyExpress care vând astfel de produse.
Boom-ul, căci întradevăr este un boom în China, boom-ul respectiv este dat da un singur lucru care a funcţionat foarte bine şi anume această combinaţie interesantă dintre capitalism şi comunism. Din câte am interacţional cu cei cu care am discutat atunci când am fost în Shanghai, într-adevăr există mari probleme pentru o persoană care străină, mă refer pentru un european să îşi deschidă o fabrică în China, să îşi deschidă ceva care necesită un impact destul de mare asupra societăţii de acolo sau asupra unei comunităţi. De altfe, nu este perfect sistemul, cu siguranţă, dar acest boom s-a datorat acestei combinaţii pe care China a încercat-o, îi merge destul de bine.
De exemplu, noi pentru roboţi cumpărăm peste 100-150 de piese din China. Din ce cauză? Calitatea este extraordinar de bună, este net superioară faţă de celelalte produse şi în acelaşi timp serviciile au o calitate foarte bună. Produsul este foarte rentabil, foarte bun. Iar acest lucru, este foarte interesant, că această calitate a produselor din China s-a datorat practic competiţiei. Deci, acest lucru s-a datorat faptului că China devine capitalistă. Este interesant că dacă nu era acest lucru, China cu siguranţă nu ar fi arătat la fel, pentru că dacă ai două companii private care concurează automat trebuie să concureze prin ceva: prin calitate, prin preţ, prin inovaţie. Şi automat când există mai multe companii care rivalizează pentru profitul respectiv apar tot felul de soluţii inovative. De exemplu, pentru roboţii pe care îi ansamblăm noi VisionBOT cel mai mare competitor al nostru este chiar o fabrică din China care are 400 de angajaţi, Neogen se numeşte. Şi noi ne uităm la produsele lor, cu siguranţă şi ei s-au uitat la produsele noastre şi încercăm să dăm ce e mai bun, ce putem noi să facem din punctul de vedere al inovaţiei, din punctul de vedere al calităţii şi din punct de vedere tehnic.

Capitalismul reuşeşte să creeze inovaţie în China

Pentru că vorbeaţi de concurenţa pe care o generează China, aş vrea să rămânem în zona noilor tehnologii, să facem un pas mai către Nord, spre Beijing, zona care acumulează în ultimii ani tot mai multe mari şi foarte mari companii în domeniul tehnologiilor avansate. Cum vedeţi această concentrare în B-Area cum s-ar numi în lumea celor care activează în zona tehnologică?

Lumea se schimbă dramatic. Din păcate, noi aici în România nu vedem acest lucruri din cauză că efectiv noi în ultimii 25 de ani am reuşit să stagnăm în dezbateri politice, în discuţii politice care nu construiesc nimic concret. Iar alte ţări se axează extraordinar de mult pe partea de inovaţie, pe partea de creativitate, pe chestii pragmatice care construiesc lucruri.
Eu când am fost în China am fost a treia oară în Asia, prima oară am fost în Taiwan şi am putut să văd efectiv, să fac comparaţie între o China democrată şi o China comunistă, pentru a face aşa o mică paralelă şi automat există competiţie între ţări şi anumite ţări au reuşit să facă progrese fantastice din cauză că au avut, să spunem, o politică naţională, să spunem o competiţie pentru că au vrut să arate tot ceea ce pot ei, şi din cauza aceasta tehnologia a reuşit să crească foarte mult în China. Şi cum am spus, chiar dacă majoritatea oamenilor, europenilor, au o părere foarte slabă, foarte proastă despre inovaţia din China, eu am fost foarte surprins de exemplu, la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva, de acum trei ani de zile, unde marele premiu a fost luat de Hong Kong, iar mare parte din celelalte premii au fost obţinute de Republica Populară Chineză. Bine, trebuie să ţinem şi cont de populaţie, automat populaţia Chinei este mai mare decât populaţia Europei şi trebuie să facem şi o analiză critică asupra faptului că China este un continent, Europa este un Continent. România nu este un continent şi automat nu ai cum să fii atât de competititv.
Tehnologia a apărut, să spunem, când oamenii să spunem se jucau cu ea. Adică, automat dacă ai nişte fabrici şi dacă automat ai o industrie, chiar dacă produce nişte produse simple, sau produce pentru ceilalţi, bagajul respectiv de cunoştinţe ale oamenilor care lucrează în fabricile respective, care lucrează în companii, care lucrează în industria respectivă, bagajul de cunoştinţe este transferat. Pe parcurs, după un an, doi ani, trei ani, din ce în ce mai mulţi oameni care erau simpli salariaţi, muncitori la o astfel de fabrică, încep să aibă iniţiative proprii. Şi iar vă spun, capitalismul reuşeşte în acest ciclu să creeze inovaţie în China. Este foarte interesant că deşi europenii au o impresie foarte proastă asupra inovaţiei din China, ei consideră că totul în China este de producere în masă, este interesant că acest fenomen de producere în masă a reuşit în China să producă inovaţie. Inovaţie se găseşte şi în Europa numai că automat când ai extraordinar de multe fabrici de producţie în masă, pe lângă ele mai apar şi idei inovative, mai apar câteva produse inovative, care sunt nişte optimizări ale produselor în masă, dar apar astfel de soluţii inivative.

Dacă un startup reuşeşte să domine piaţa din China are şanse să domine lumea

Vorbeaţi de nevoia de a concentra energiile, de a coagula idei şi de a coordona chiar şi la nivel de ţară populaţia pe o anumită direcţie, fapt care ar putea fi o explicaţie pentru evoluţia Chinei din ultimii ani, pentru succesul Chinei. Asta pus cumva în contrapartidă cu ceea ce se întâmplă în România, în ultimii ani, în care aşa cum evidenţiaţi parcă înnotăm în gol, plecăm de pe mal dar rămânem tot acolo.

Da, pentru că cel puţin din ceea ce am văzut eu în România este doar efectiv o bătălie politică. Iar nimeni nu îşi pune întrebarea: cine face fabricile, cum facem fabricile? Ei se gândesc, uite dăm două-trei milioane de dolari fonduri europene la o companie să facă ei o fabrică, noi ne ducem să le punem şampilă.
Uitaţi un simplu exemplu, pentru că eu v-am explicat cumpăr foarte multe componente electronice din China şi componente mecanice pentru roboţi. Eu în România sunt înnebunit la DHL. Trebuie traduse documentele respective, trebuie ştampilate, că nu există ştampilă pe factură, că nu există nu ştiu ce scris în engleză şi trebuie tradus pentru că nu înţeleg oamenii de la vamă … Astfel, inovaţia nu este omorâtă, dar este încetinită. Este încetinită de astfel de procese, de reglementări peste reglementări în Europa. Nu mai ai aceeaşi energie fiind imprimat de sisteme birocratice. Cu siguranţă există şi anumite componente birocratice şi în China, pentru că nu cred că există ţara perfect, dar oamenii sunt mai stresaţi să ajungem să finalizăm ceea ce numim iniţiativa antreprenorială. Cel puţin asta am văzut la cei de la care am cumpărat diferite componente de pe Internet, prin asta am reuşit să comunic cu ei. Dar, am văzut că acel spirit de iniţiativă este într-un boom în China, iar în Europa este foarte redus. Nu pot să spun că a dispărut, dar este redus în comparaţie cu China. Iar acest boom, am încercat să vă explic, este datorat şi faptului în China au existat foarte multe fabrici pentru producţie. Cunoaşteţi că America şi-a mutat industria de fabricaţie în China, pentru că le trebuiau un număr mare de oameni, iar acest lucru să muţi nişte fabrici cere şi nişte oameni foarte bine calificaţi, iar acei oameni foarte bine calificaţi efectiv vor lucra pentru că poate la mai vine o idee, le mai vine un gând, aţi pornesc o mică afacere, alţii fac şi ei o piesă pe care fabrica o va cumpăra cu 500 de dolari şi o poate produce cu 50 de dolari. Astfel spiritul de iniţiativă aduce inovaţie.

Fără îndoială, una dintre cheile de succes de aici din China derivă exact din concurenţa acerbă din interiorul pieţei şi de aici pot fi desprinse foarte multe idei despre ceea ce înseamnă performanţa produsului mai ales la export Made in China.

Da, aici mai este şi un lucru care pe care am încercat să-l explic mai devreme, numai că nu este foarte bine interpretat de majoritatea europenilor şi în special cei din American şi cei care nu sunt din Asia, faptul că, încă odată vreau să menţionez, faptul că China nu este o ţară, este un continent. De exemplu, eram în Ungaria, la Budapesta, şi aveam discuţii cu mai mulţi antreprenori din Croaţia şi ei spuneau că de ce firmele Chinei de întreprinzători de softwere, în ultimii zece ani, au reuşit să crească foarte mult în China. Asta se datorează faptului că în China totuşi fiind mare, fiind o singură limbă, neexistând frontiere lingvistice, sunt peste un miliard de oameni, este o singură legislaţie pentru un miliard de oameni. Şi astfel, dacă un startup reuşeşte să domine piaţa din China are o foarte mare probabilitate să domine şi celelalte pieţe internaţionale, să domine întregul mapamond. Dacă în China o aplicaţie softwere sau un produs care intră şi stă cinci ani, zece ani, şi domină piaţa din România cu maxim 20 de milioane de cumpărători vorbitori de limbă română, includem şi pe moldoveni şi pe cei din străinătate, totuşi eşti o piaţă pentru maxim 20 de milioane de oameni. Şi astfel, dacă vrei să te extinzi internaţonal va trebui să citeşti legislaţia din Polonia, să îţi adaptezi programul pentru polonezi, după aceea pentru bulgari şi alte pieţe care nu sunt total diferite, dar există bariere lingvistice, bariere legislative, există foarte multe bariere şi din cauza asta multe produse europene nu reuşesc să aibă un impact internaţional, pe plan global, din cauză că în Europa sunt aceste bariere. În China, dacă o companie reuşeşte, foarte greu într-adevăr, dacă reuşeşte să domine piaţa este foarte uşor să înceapă să domine şi altă piaţă internaţională.
Asta s-a întâmplat şi în America. Când o companie mare de IT reuşeşte să domine piaţa de IT din SUA, cu 200-300 de milioane de voritori de engleză, automat că este foarte uşor să se extindă pe alte pieţe internaţionale.
Aşa a fost şi cu FaceBook. A devenit pentru prima dată internaţional prin universităţile majore cu limbă engleză din Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Canada, şi astfel au încercat să replice procesul pentru vorbitorii în engleză, pentru că este o populaţie foarte mare, şi dacă reuşeşti să domini o piaţă mare de soft, automat poţi să domini mai mult.
China este o piaţă extraordinar de mare pentru antreprenori. Antreprenorii chinezi dacă reuşesc să facă un produs atât de mare cât piaţa din China cu siguranţă că vor avea un mare succes internaţional, fiind foarte competitiv în China.

România are ceva ce nu are nici America, nici China

Ne apropiem de finalul dialogului nostru, domnule Alexandru Budişteanu. Deşi sunteţi curtat de cele mai mari companii din lume din domeniul înaltelor tehnologii, aţi ales să studiaţi să şi dezvotaţi proiecte de afaceri în România. Cât de puternic credeţi că este este apreciat gestul pe care dumneavoastră îl faceţi şi mai ales cât de puternic credeţi că este exemplul pe care îl daţi generaţiei din care faceţi parte?

Într-adevăr, a fost un interes destul de mare care mi s-a acordat din partea mai multor corporaţii pentru a lucra pentru ele. Numai că, totuşi, România are ceva ce nu are nici America, nici China. În domeniul softwere, în Bucureşti, în România în special, pentru că mai există şi alte oraşe de genul Cluj, Iaşi, Timişoara, există un ecosistem foarte bine dezvoltat pe parte de softwere, pe partea de programare, web, şi consider că există un potenţal extraordinar de mare de a putea să dezvolt pentru început, pentru a porni, o aplicaţie de succes în România, o aplicaţie de succces în domeniul softwere, în domeniul aplicaţiilor web, al aplicaţiilor mobile. Cu mare interes şi cu mare încredere, consider că Bucureştiul este un loc oportun pentru companiile de IT, ca punct de plecare, ca punct de pornire, în dezvoltare a produsului de la început. Dacă într-o companie totul funcţionează pe piaţa din România, consider că va putea să fie foarte uşor să se extindă internaţional şi să intre şi în alte pieţe, tot internaţionale. Acest lucru nu prea l-am văzut în China din cauză că, de exemplu, cei cu care interacţionam, companii de IT din China, foarte buni la hardwere, foarte bune companii la mecanică, foarte bune companii la electronică, dar la softwere nu prea am văzut sclipirea sistemului chinezesc. Poate într-un viitor o să vedem din ce în ce mai multe companii de IT din China, pentru că au apărut foarte multe în ultimii cinci-zece ani. Dar, cred că Bucureştiul are un mare-mare potenţial, în domeniul de softwere, în domeniul de aplicaţii softwere, web, care pot să fie pornite, dezvoltate, şi dacă totul funcţionează pot să fie scalate internaţional.

5 Alexandru Budisteanu - San  Francisco UN plazaLa final, o întrebare în care ieşim din spectrul tehnologiilor, ce însemnă pentru dumneavoastră România?

SkyHubPentru mine, România înseamnă totul! Pentru că aici am fost crescut, aici am fost învăţat, aici am învăţat programare, aici am învăţat să angajez prima persoană, şi efectiv pentru mine, în principiu, România înseamnă cam tot. Tot ceea ce mă reprezintă pe mine, chiar dacă am şi studiat un pic în străinătate, chiar dacă am interactionat foarte mult cu, să spunem, lumea globalizată.
În proiectul pe care îl fac acum, platforma socială SkyHub, are ca ţintă principală globalizarea, unde chiar am primit nişte critici că aplicaţia SkyHub este în limba engleză, pentru că există şi câţiva vorbitori de limba română. Totuşi, chiar şi cu aceste lucruri, consider că România pentru mine înseamnă totul.

Domnule Alexandru Budişteanu, vă mulţumim pentru prezenţa la Radio China Internaţional. Vă dorim succes …

Şi eu vă mulţumesc frumos.

… vă solicităm ca atunci când veniţi în China să rămânem în contact pentru a ne cunoaşte în spaţiu chinez şi eventual să ne cunoaştem în ţară. Vă mulţumim foarte mult.

Vă mulţumesc şi eu, încă odată.

Beijing, 18 aprilie 2017

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în De departe ... România, Interviuri, România, România - China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns