Agentul provocator și majoritatea minorității gălăgioase

Departe, tot mai departe de statutul de președinte de țară, de mediator între puteri și echilibru al societății, prin ieșirea de astăzi președintele Klaus Iohannis și-a consolidat locul de factor de dezechilibru în societatea românească. În primul rând pentru că minte, apoi pentru că incită, și nu în ultimul rând pentru că se comportă ca un președinte care se raportează la străinătate mai mult decât la propria țară. Dar, nu este pentru prima dată când Iohannis nu înțelege țara peste care a ajuns să fie păstor, țară pentru care este președinte numai în problemele minore și ale minorităților, oricare ar fi ele: politice, sexuale sau religioase.

Declarația de astăzi se constituie într-un nou atac virulent la adresa guvernării PSD-ALDE, o guvernare cu majoritate stabilă, însă caracterizată printr-o impotență politică și legislativă greu de imaginat într-o țară normală. Ori, de foarte mulți ani România a părăsit teritoriul normalului.

În teritoriul mizerabil al anormalului se afirmă tot mai consecvent președintele Iohannis care, așa cum spuneam, minte, minte, minte … transformându-se într-un veritabil incitator și generator de tensiuni sociale. În discursul de astăzi, fiecare paragraf conține o minciună sau o dezinformare prin omisiune.

Cea  mai gravă este „acea infamă Ordonanță de urgență a Guvernului 13” din ianuarie 2017, Ordonanță pe care Curtea Constituțională a României a declarat-o perfect valabilă, prin urmare în cadrul legal.

O altă minciună mizerabilă este aceea potrivit căreia „Reforma justiției, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociațiile profesionale ale magistraților și trezește mari îngrijorări ale partenerilor externi„, câtă vreme cu excepția procurorilor tocmai asociațiile de magistrați judecători solicită revenirea la normal, la dreaptă justiție!

O altă minciună scrâșnită de președintele Iohannis privește „întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenție, într-o săptămână„. Ori, orice om cu minim bun simț cunoaște că legile justiției se află în dezbatere de aproape doi ani, președintele confundând adoptarea prin vot, cu întregul proces. Nu miră pe nimeni că încurcă merele putrede cu mașinile sau vacanțele de lux.

Apoi, confirmând că nu este mai mult decât un alt președinte jucător, Iohannis se apucă să latre la PSD-ul care „a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte și miere„, în campania electorală din 2016. Ca și cum PNL și USR au primis că vor duce România în haos!

Însă ce deranjează cel mai mult în declarația de astăzi este atacul la adresa Curții Constituționale a României, pe care Iohannis își permite să o avertizeze „a nu se grăbi” până când nu face el de râs țara la Comisia de la Veneția, pe care s-a angajat să o sesizeze pentru faptul că Parlamentul de la București dorește adoptarea unor legi inspirate din legislația europeană.

Rușinos … cel puțin la fel de rușinos pe cât de mult nu știe să tacă mai des premierul Dăncilă! 

În mod cert, lui Iohannis i-ar prinde perfect o suspendare din funcție, suspendare pe care o cere cu fiecare declarație publică, însă aceasta este cea mai mare capcană în care poate să intre coaliția de guvernare pentru a-i da președintelui energia populară necesară unui nou mandat.

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, De departe ... România, România. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns