România, în vremea sfidării ….

… o sfidare proclamată săptămâna cititului, o săptămână care ţine de mai bine de 26 de zile, dacă este să socotim de la momentul publicării Deciziei Curții Constituționale a României Nr. 358 din 30 mai 2018 în Monitorul Oficial (7 iunie). La fel de bine, săptămâna președintelui României poate avea și 34 de zile, dacă avem în vedere data Deciziei (30 mai). Săptămâna prezidențială de citit poate dura până la Paștele cailor, pentru că odihnitului îi șade bine cu somnul, iar fraierilor cu sfidarea. În acest spectacol degradant, în care democrația a ajuns să fie abuzată la fel de bine cum a fost și comunismul, românii parcurg o realitate despre care am scris cu ani în urmă, când întrebam dacă “Este România egală cu Sibiul?”. Iată că este, vinovați pentru asta fiind în primul rând PSD și abia apoi umbra a ceea ce cunoaștem sub denumirea PNL.

Sfidarea cu care deținătorul funcției de Președinte tratează o țară întreagă, reafirm, nu reprezintă o noutate. Pe acest model s-a cocoțat în vârful succesului la Sibiu, acolo unde și-a folosit, apoi umilit, iar în cele din urmă și-a măcelărit adversarii politici, fie că erau din fostul PDSR, PD, PNL sau chiar FDGR. Din această perspectivă, caracterul de velociraptor îl apropie până la identitate de încă nedemisa Codruța Kovesi. Niciunul dintre aceștia nu au înscris în codul genetic compasiunea, iertarea, pocăinţa. Pentru că amândoi sunt conştienţi până la automutilare de lipsa de anvergură şi umanitate care îi domină. Existența lor se hrănește din suferința celorlalți!

NERUȘINAREA DE A SFIDA, ZÂMBIND, ROMÂNIA! Ghinion …

Sfidarea cu care Preşedintele tratează Curtea Constiţională, Constituţia, Parlamentul, poporul român, este similară cu mârşăviile cu care s-a antrenat la Sibiu, acolo unde, beneficiind de majoritatea consilierilor Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), călca în picioare consilierii locali PD, PNL, PSD. Ce astăzi consideră inacceptabil în democrație – majoritatea să impună muzica – la Sibiu este regulă din 2004 până azi!

Un exemplu cu subiect, predicat și nume

Era în mandatul 2008-2012, când în Consiliul Local (CL), între consilierii PD-L se număra și Constantin Trihenea (un personaj mediocru în politica locală, dar cu sclipiri de orgoliu). După ce Iohannis și FDGR au impus interdicția de a face comentarii pe marginea proiectelor de hotărâri ale CL înainte ca acestea să fie supuse votului (după luarea deciziei, cei vizați erau lăsați să vorbească!?!), Trihenea primise rolul de a contracara (cu rezultat zero) majoritatea zdrobitoare a consilierilor germani. Ei bine, nu o dată, la solicitările lui Trihenea, primarul de atunci Klaus Iohannis prefera să se facă pur și simplu că nu aude întrebările sau să ceară Secretarului Primăriei, Dorin Ilie Nistor, să treacă la alt punct pe ordinea de zi.
Istoria lui Trihenea în CL Sibiu avea să se încheie la mai puțin de un an de la alegerea în Consiliu (26 martie 2009), guvernarea Boc asigurându-i funcția de Prefect al județului Sibiu. A fost singurul care a îndrăzni să îl acuze pe primarul Iohannis, direct, de aroganță!

Un alt exemplu, personal …

Devenise de notorietate faptul că, la Sibiu, mai erau doi oameni în presă care mai scriau despre abuzurile Primarului la al cărui soclu se muncea din interiorul și exteriorul țării, pentru a ajunge Președintele României. Eu (pe atunci redactor șef la Dacii Liberi, corespondent Jurnalul Național) și Marius Albin Marinescu (director Justițiarul). Eram unul dintre cei doi care îndrăzneau să tulbure liniştea asigurată de presa locală, antamată prin diverse contracte sau afaceri la bugetul Primăriei Sibiu.

Sfidarea cu care Preşedintele de azi tratează presa centrală este similară tratamentului aplicat constant celor care nu se aliniau odelor Primarului iubit. Când nu se lansa în ironi şi jigniri, Primarul Iohannis evita sfidător întrebările sau pur şi simplu părăsea conferinţa de presă.

După o vreme, înţelegând impostura şi lipsa de susţinerea a colegilor din presa locală, am ales să dialoghez cu Primarul Iohannis şi Primăria Sibiu prin zeci de procese în baza Legii 544/2001, a accesului la informaţiile publice. Aşa am ajuns să aflu şi să prezint (până în 2010 când am părăsit țara) majoritatea subiectelor reciclate în campania electorală din 2014: mașinile, casele, deconturi ilegale. Vezi volumul ILUZIA DEMOCRAȚIEI, apărut la Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu, 2010.

Revenind la sfidare și superioritate

Președintele Iohannis își permite să refuze aplicarea unei Decizii emise de Curtea Constituțională pentru că știe unde îi sunt resorturile de comandă. Nicidecum la București, nicidecum în România. Mai mult, Președintele Iohannis cunoaște lașitatea și ridicola candoare cu care PSD tratează războaiele politice, cunoaște îngăduința și bunătatea românului pe care le tratează cu dispreț și abuz.

Iohannis, singurul cinstit din orașul cu arestați și sinucigași

Am spus și repet, Iohannis a intrat în legendă grație PDSR-ului condus de fostul premier Adrian Năstase, care a acceptat să inițieze, susțină și finanțeze proiectul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Fără acel proiect, în cara au fost pompate peste 120 de milioane euro de la bugetul național, Iohannis nu apuca să prindă al doilea mandat de primar în 2004. Eroarea lui Adrian Năstase a fost replicată de președintele Traian Băsescu și premierii Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc.

Prin urmare, dacă este să “mulţumim” cuiva pentru că România are astăzi un preşedinte care sfidează Constituţia, legile şi bunul simţ, care incită la nesupunere, segregare socială, ură și anarhie, trebuie să mulţumim celor susmenţionaţi, care, jucând la mize mici, au ajuns să culeagă rezultate zero!

NOTĂ: Consemnam la 17 noiembrie 2014, la o zi după alegerile prezidențiale: “Nu am încredere în Klaus Iohannis, am scris mult despre un individ cu idei puține și fixe. Mizez însă pe capacitatea lui de a călca în picioare pe oricine și orice, așa încât, în scurtă vreme, va întoarce spatele și lui Traian Băsescu, și lui Vasile Blaga, și lui Victor Orban, și lui Mihai Răzvan Ungureanu, și lui … pentru că sunt convins că Iohannis a fost sincer când a declarat că el nu are pe nimeni în spate, este singur. 

Sper ca România să nu se trezească la realitate respirând un Iohannis care este imposibil de respirat din cauza toxicității mediului în care a fost construită imaginea acestui personaj nereprezentativ pentru România, însă validat de români.” (…) vezi integral în Președintele de la 16 noiembrie

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, De departe ... România, Din arhive, România. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.