Prezent în China pentru a participa la Forumul Economic Mondial organizat la Tianjin, Ministru Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Tudor Ulianovschi (foto), a vorbit în cadrul unui interviu acordat Radio China Internaţional despre relaţia de parteneriat politic şi economic cu China. De asemenea, Ulianovschi a vorbit despre nevoia menținerii sistemului economic global deschis, multilateral, despre ambițiile ţării sale de aderare la Uniunea Europeană, despre relația cu România, cu Federația Rusă şi despre evoluţia situaţiei din Transnistria, pentru care Chişinăul susţine „mai puţină independenţă şi mai multă autonomie”. (Foto: Rareş Cosma)
Domnule Ministru Tudor Ulianovschi vă mulțumim pentru că ați acceptat provocarea Radio China Internațional, secția de limba română, de a dialoga pe tema relațiilor China – Republica Moldova. Sunteți la finalul unui tur de forță, după câteva zile pline de evenimente, întâlniri, dezbateri, care au avut loc în marja Forumului Economic Mondial organizat de această dată la Tianjin. Care ar fi primele concluzii pe care le-ați acumulat și aș vrea să mergeți aplicat pe anumite teme care ar putea fi utile în perspectivă pentru Republica Moldova?
Desigur și merci mult pentru acest prilej de a audia o discuție, pentru că este un moment nu doar care ține de Republica Moldova, dar care ține de globul pământesc și de evoluțiile sistemului mondial de comerț, de fapt. Tematica acestui forum care a avut loc recent la Tianjin, într-adevăr, ține de relațiile mondiale de comerț și aș spune de o criză a multilateralismului, de o creștere parțială a naționalismului economic, în special a unor țări. Aici, Republica Moldova cred că trebuie să fie prezentă în discuțiile, în consultările care au loc nu doar între China și SUA, dar și între țările lumii care știu că trebuie să fie implicate în acest proces, deoarece sistemul de globalizare ține de fiecare dintre noi. Iar cum a spus și Thomas Friedman “The World Is Flat” – pământul este neted și toți suntem afectați de orice fluctuație a unei relații a celor mai mari puteri. Pentru Republica Moldova, într-adevăr, este o a doua participare la reuniunea Forumului Economic Mondial, prima a avut loc la Dalian, acum e Tianjin, și eu sunt aici în premieră ca ministru de Externe. Anterior am fost în China ca vice-ministru de Externe, responsabil cu dosarul economic.
Pentru noi, pentru Republica Moldova, dacă discutăm pe porțiunea forumului, a fost important să testăm temperatura discuțiilor, cum implementează țările elementele celei de-a patra revoluții industriale, responsabilitatea socială a țărilor acestei teorii și impactul economic, de fapt. Fiindcă în contextul automatizării, în contextul robotizării multor procese economice, multe guverne se confruntă sau se vor confrunta cu probleme sociale interne. Republica Moldova, pe de o parte, fiind o țară agrară și neavând industrii grele, ne orientăm tot mai mult pe Internet sau tot ceea ce înseamnă servicii Online: Online Commerce, Online guvernare electronică și așa mai departe. Deci, pentru noi a fost important să documentăm care sunt cele mai bune practici de guvernare, dar și de organizare a sistemului de comerț.
Discursul domnului prim-ministru Li Keqiang al Chinei a fost unul de încurajare, pe de o parte China tot mai mult se deschide în plan mondial, și aș zice că este tot mai prezentă în spațiul european, cel care include Europa centrală și de est. Din acest punct de vedere, pentru Republica Moldova este importat de a fi prezentă, de a comunica cu partenerii chinezi, de a ne prezenta prioritățile. De sigur, avem și noi interesul național de a dezvolta țara și considerăm că investițiile chineze în Republica Moldova sunt necesare. Companiile mari chinezești demonstrează un nivel foarte înalt de realizare a proiectelor industriale de infrastructură economice, de managementul apelor, deșeurilor, reparația drumurilor și multe altele. În acest context, dorim să fim prezenți, dorim să discutăm și în același timp să atragem investițiile și tehnologiile chineze în Republica Moldova.
Pe de o parte, nu suntem vizați de acest format de cooperare „16+1”, dar considerăm că Republica Moldova are șanse reale de a deveni a treia țară beneficiară. Deci, nu intenționăm, știm formatul existent, să fim parte membră, nu putem, în baza acestui format de colaborare, dar considerăm că este nu doar interesul Republicii Moldova, dar și al Chinei să extindă arealul geografic de impact al unor procese economice sau proiecte economice regionale. Și aici, sunt sigur că și partenerii de la București vor avea interes să discute cu noi, pentru a avansa niște proiecte regionale sub acest format de colaborare „16+1”: tot ce ține de energie, conectare energetică, drumurile, calea ferată și altele.
Interes pentru parteneriatul cu formatul „16+1”
Pentru că ați vorbit de formatul „16+1”, acesta a fost unul dintre subiectele abordate aseară (n.n. 19 septembrie) la întâlnirea cu ministrul de externe chinez, Wang Yi. Concret, dincolo de paralela pe care o vâd între poziția Republicii Moldova ca stat non-mebru al Uniunii Europene, la fel cum este Serbia, care reușește să atragă interes din zona investițională chineză, care ar fi atuurile pe care Republica Moldova le poate prezenta în fața unei astfel de relații?
Bine … în primul rând, discuția de ieri cu domnul ministrul și Consilier de stat Wang Yi a fost una reușită, una consistentă și am reușit să atingem elementele de interes comun pentru ambele țări. În primul rând trebuie să recunosc că și actuala guvernare de la Chișinău a depus efort considerabil pentru a obține mai multe reușite pe dimensiunea bilaterală Moldova-China. Am reușit să facilităm, să simplificăm procedura de obținere a vizelor pentru chinezii care doresc să vină în Republica Moldova. Pentru pașapoartele diplomatice și de serviciu vizele au fost anulate. Acum am simplificat procedura de obținere a vizei moldovenești pentru cetățenii chinezi, care presupune aplicarea online, care presupune eliminarea procedurii de obținere a unei invitații, respectiv am încercat să simplificăm la maximum pentru a atrage turiștii și bisnismani în Republica Moldova. Acest lucru a fost apreciat înalt de către omologul meu chinez. La moment, suntem în proces de consultări pe o liberalizare și mai mare a regimului de vize, este un proces îndelungat. Pe de altă parte suntem în plină fază, în a treia fază de consultări și negocieri bilaterale pe marginea unui acord de liber schimb moldo-chinez și consider că în următoarele luni vom reuși să obținem și finalizarea acestui proces. Ambele părți doresc acest lucru și este în interesul Republicii Moldova, dar și al Chinei. Pentru Republica Moldova, desigur, că interesul primordial îl reprezintă exporturile, în special exporturile produselor agricole, ecologice-organice, dar și vinicole, fiindcă Republica Moldova este o mare exportatoare de vinuri. Consider că pe piața chineză este un spațiu suficient pentru a absorbi importurile de vinuri moldovenești, chiar și la eventuala taxă zero de import, ceea ce pentru noi și pentru producătorii autohtoni de la Chișinău, din țara noastră, ar fi un lucru benefic.
Un alt element care a fost discutat, desigur, în colaborarea politică, între Republica Moldova și China, avem o relație excelentă și aici nu exagerez, avem o relație bilaterală pe dimensiunea politică excelentă, sunt mai multe vizite bilaterale pe linie de partid, pe linie de guvern, pe linie de legislativ, dar și pe dimensiunea colaborării unor instituții de profil, ceea ce demonstrează că avem un fundament, o bază destul de puternică pentru a reuși să ne axăm pe diferite proiecte și acțiuni concrete. Deci, pe de o parte dorim să nu avem o relație formală dar necesară cu China, dorim să avem o relația pragmatică, constructivă și dorim niște rezultate concrete de pe urma acestei colaborări care trebuie să fie în formatul win-win, ambele țări trebuie să câștige. Din acest punct de vedere, cu domnul ministru Wang Yi am discutat și dimensiunea inițiativei președintelui chinez Xi Jinping, care ține de centura și drumul, „Belt and Road Initiative”, care include și Republica Moldova. Și aici nu vorbim doar despre drumul terestru, dar și cel maritim, cel intelectual, cel electronic, de software și altele.
Republica Moldova este gata să fie un partener de încredere pentru China, pe de o parte pentru realizarea acestui proiect, şi pe de altă parte pentru a-şi dezvolta sistemul de infrastructură naţional. Aici cred că avem mai multe puncte de convergenţă. În plan multilateral avem o relaţie constructivă şi pragmatică cu China, în cadrul diferitelor agenţii ale ONU, ceea ce ţine de comerţul internaţional şi OMC, ca şi fost ambasador al Republicii Moldova pe lângă OMC la Geneva cunosc problemele care ţine de aplicare măsurilor tarifare şi non-tarifare la diferite produse, şi în acest context considerăm că orice divergenţă sau orice conflict, orice neînţelegere dintre diferite ţări trebuie să fie, în primul rând, moment de discuţie sau punct de discuţie pe agenda OMC-ului, până la a trece la diferite acţiuni de penalizare sau limitare a comerţului. Comerţul trebuie să fie liberalizat.
Între prietenia cu România şi acordurile cu UE
Aş vrea să intrăm pe o zonă de observaţie. Sunteţi unul dintre cei mai tineri miniştri de externe din Europa, dar aveţi deja experienţe în spaţiul european. Acum, descoperiţi o Chină puţin cunoscută în dimensiunile reale, vorbim de infrastructură, de dezvoltarea economică, de capacitatea de absorbție în zona de consum. Unde plasați echilibrul între cele două spații economice și la mijloc să punem Republica Moldova? Cum poate să câștige dintr-o parte și din cealaltă? Care ar fi soluțiile?
Ceea ce ține de tinerețe … tinerețea este unicul neajuns care trece cu vremea, cu timpul. Una la mână. Doi la mână, să nu uităm că și Sebastian Kurz, cancelarul austriac, a fost ministru de externe la 28 de ani. Deci, eu, de fapt, sunt puțin în întârziere în comparație cu Austria, dar încercăm să recuperăm. Între timp, într-adevăr, întrebarea dumneavoastră cred că este pertinentă și pentru Republica Moldova aceasta este abordarea pe care încercăm să o promovăm: mai puțină geopolitică, mai mult geo-economie, ceea ce presupune că nu poate fi vorba despre un singur vector externe de cooperare economică.
Republica Moldova, desigur că pentru țara noastră este prima sarcină și prioritate integrarea în Uniunea Europeană. Aici trebuie să recunoaştem că UE este principalul partener bilateral comercial pentru Republica Moldova, avem peste 67% exporturi în piaţa UE. Bilateral ca şi ţară România este principalul partener comercial pentru Republica Moldova, avem o cooperare excelentă cu Bucureştiul şi cu diferitele regiuni din România, şi avem un sprijin necondiţionat din partea guvernului român pe dimensiunea aderării europene, pe dimensiunea conectării pe filiera gazelor, energetică, şi multe alte proiecte sociale care au loc în Republica Moldova cu sprijinul guvernului de la Bucureşti.
Pe de o parte avem acest element, pe de altă parte, avem o problemă de export pe piaţa Federaţiei Ruse care este, spre marele meu regret, de multe ori ţine de avansările Republicii Moldova pe dimensiunea europeană, cu cât mai mult avansăm pe dimensiunea UE, cu atât mai mult avem de negociat cu partenerii de la Moscova. Şi chiar dacă încercăm să nu închidem uşile şi să nu ardem podurile, dorim o relaţie pragmatică, corectă, cu Federaţia Rusă, dar nu în detrimentul recunoaşterii independenţei Republicii Moldova şi suveranităţii acesteia.
Pe de altă parte, considerăm că Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu este în contradicţie sau nu contravine acordului bilateral de liber schimb între Republica Moldova cu Federaţia Rusă, acordul dintre Republica Moldova şi CSI de liber schimb, ori faptul că atât Republica Moldova, cât şi Federaţia Rusă, sunt membre OMC. Respectiv, considerăm că orice aplicare sau limitare de import a produselor de import a produselor moldoveneşti nu este una legală şi nu cred că este una logică. Dar, având situaţia la zi, că avem anumite limite de export a produselor Republicii Moldova pe piaţa CSI şi piaţa rusească, care este o piaţă mare şi de interes pentru noi, pe de altă parte având încă anumite cote de import a produselor agricole în special pe piaţa europeană, Republica Moldova caută să îşi diversifice pieţele de export. Şi aici ne orientăm pe piaţa Golfului Persic, care este una mică dar interesantă pentru noi din punctul de vedere al exportului produselor agricole, dar, în special, tot mai mult şi mai mult suntem prezenţi pe piaţa asiatică, în special China. Pentru noi, China este o piaţă evident foarte mare de desfacere, atestăm o creştere majoră a produselor vinicole, în special a vinului moldovenesc, nu doar la Beijing dar şi în multe provincii chineze. Este o creştere destul de bună şi dinamică a vinului. Dorim să intrăm pe piaţa chineză şi cu fructele din Republica Moldova, în special cu nucile. Republica Moldova este unul dintre cei mai mari exportatori de nuci în spaţiul european şi considerăm că putem să oferim acest produs şi pieţei chineze. Şi, sincer, având experienţă personală de găzduire a mai multor delegaţii chineze în Republica Moldova, inclusiv cele cu oenologi experţi în domeniul vinului, am văzut că pentru piaţa chineză şi pentru gustul chinezilor vinul moldovenesc are acel procent de alcool, acel buchet aromat, dar şi acel preţ competitiv care este de interes pentru chinezi.
Ca să închei, pentru Republica Moldova este important: una, de a diversifica pieţele de export; doi, de a fi tot mai prezenţi pe piaţa asiatică, în special cea chineză. În acest context putem vedea şi vizita mea actuală în China şi cred că discuţiile pe care le-am avut cu partenerii chinezi, atât cu ministrul de externe, cât şi cu conducerea Partidului Comunist din China, demonstrează o deschiere fenomenală pentru Republica Moldova, politică şi economică. Dorim să aprofundăm şi să avem un schimb comercial mai mare, realizarea unor proiecte concrete şi sprijinul politic necesar.
Transninstria – mai puţină independenţă, mai multă autonomie
Vă propun să facem un pas în interiorul vieţii sociale şi politice din Republica Moldova şi, vrem nu vrem, trebuie să privim şi spre Federaţia Rusă, având în vedere situaţia din zona Transnistria. Ca orice ţară, Republica Moldova are nevoie de linişte. Care sunt demersurile şi care sunt paşii cu rezolvare concretă pe care Chişinăul reuşeşte să îi facă pentru a menţine stabilitatea internă fără de care dezvoltarea economică pare să fie, de cele mai multe ori, imposibilă?
Desigur că reglementarea problemei transnistrene este un proces îndelungat. Avem două elemente aici, importante. Primul priveşte formatul de negociere „5+2”, care ţine de reglementarea politică a conflictului, şi reintegrarea politică a ţării. Doi, avem problema care ţine de retragerea trupelor şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, în regiunea transnistreană.
Aici trebuie să diferenţiem, pentru că în Republica Moldova, în Transnistria, sunt două tipuri de forţe militare ruseşti. Prima, este forţa de pacificatori, aşa numiţii pacificatori în baza acordului de pace din ’92. Nu vorbim despre pacificatori la moment, discutăm pur despre armata bilaterală, armata rusească, fără acoperire de pacificatori, care ţine de prezenţa în opinia noastră ilegală a circa 1.500 de ofiţeri ruşi şi circa 20.000 de tone de muniţii de la Cobasna, care noi solicităm foarte clar că trebuie evacuaţi imediat şi necondiţionat.
Pe 22 iunie anul acesta, în premieră istorică pentru Republica Moldova s-a reușit obținerea numărului necesar de voturi, la ONU. În cadrul unei ședințe a adunării generale am reușit să obținem rezoluția adunării generale cu privire la necesitatea retragerii complete și necondiționate a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Desigur că este o rezoluție care nu are impact de sancțiune și nu duce la o evacuare imediată. Dar, este o expresie a recunoașterii și a solidarității dacă doriți a ONU pentru cauza Republicii Moldova.
Pe de altă parte, în regiunea transnistreană avem cetățeni, avem populație, avem elevi, studenți, avem oameni de afaceri pe care dorim să-i integrăm în circuitul național. Din acest punct de vedere, avem și acele măsuri de consolidare a încrederii care constau în apropierea ambelor maluri și a populației din Transnistria cu cea din Republica Moldova, la nivel național. În acest context, avem niște decizii favorabile și bune, recente, care țin de aprobarea unei plăcuțe înmatriculare pentru automobilele înregistrate în regiunea transnistreană care au dreptul să circule liber nu doar în spațiul Republicii Moldova, dar și în Ucraina, Româna și spațiul european. Primele cinci plăcuțe au fost eliberate joia trecută, de fapt, la Tiraspol și Chișinău, dar ceea ce este mai important este că toate plăcuțele sunt cu stema de stat a Republicii Moldova și toate sunt înregistrate în registrul național de înmatriculare.
O formă de recunoaștere neoficială teritorială care vine să facă un pas înainte …
Este o formă, o formă de reglementare a unor elementele regionale din Transnistria sub simbolica de stat a Republica Moldova. Nu discutăm despre chestiuni de separatism, ba dimpotrivă, de implicare a acestora în circuitul, pe de o parte automobilistic.
Doi. Vor fi și suntem la faza de elaborare a diplomelor, de recunoaștere a diplomelor academice generate de instituțiile din zona transnistreană pentru elevii, studenții care absolvă, și care până în prezent nu putea aplica pentru burse europene. Acest al doilea element va fi o diplomă nouă, cu format nou, cu elementul de stat al Republicii Moldova, și absolvenții din Tiraspol, din Rîbnița, vor putea să plece în Europa la studii, după care vor reveni în Republica Moldova, în Tiraspol, în Transnistria, și respectiv vor avea o altă abordare, o altă deschidere pentru o modernizare a acestei regiuni, în cadrul unei Moldove integre.
Și al treilea element foarte important, și aici aș dori să punctez importanța avansării parcursului european al Republicii Moldova, avem semnat cu Uniunea Europeană două acorduri importante: Acordul pentru liberalizarea regimului de vize și Acordul aprofundat cu prinzător de liber schimb, de trei ani și jumătate. După trei ani și jumătate, desigur că guvernul de la Chișinău a oferit aceste beneficii tuturor locuitorilor, iar în Transnistria la fel. Acum avem peste 85% din companii din Transnistria care exportă în Uniunea Europeană, fiind înregistrați la Chișinău, desigur. Deci, exportul din Transnistria are loc în UE. Și tot mai multa deschidere pentru acțiunile guvernării de la Chişinău se văd.
Desigur că imaginea nu este atât de roz. Sunt multe elemente care ţin de bunăvoinţa conducerii actuale de la Tiraspol să vină la masa de negocieri pe subiectul reintegrării ţării. Pentru noi, formula mai puţină independenţă şi mai multă autonomie este valabilă. Avem din păcate, pe dimensiunea şi segmentul transnistrean, în continuare, foarte des au loc exerciţii militare comune …
Sunt semnalate constat de Comisia Unificată de Control, mai ales absenţa părţii transnistrene rusofone la dialog …
Exact! Şi acest lucru deranjează, este raportat tot timpul la OSCE la Viena, şi bilateral de către Chişinău spre Moscova. Sunt acţiuni de destabilizare, acţiuni pe care noi nu le putem accepta, acţiuni care contravin în primul rând principiului neutralităţii Republicii Moldova. Aici tot timpul vom fi fermi şi vom avea o reacţie de condamnare a unor astfel de exerciţii, şi desigur că vom încerca să ne protejăm spaţiul atât teritorial, dar şi informaţional al Republicii Moldova.
Aici este important să menţionăm despre acea lege anti-propagandă care a fost la Chişinău aprobată, inclusiv pentru a elimina unele tentative de influenţă politică prin mass media din Republica Moldova.
Extinderea UE în Balcani, speranţe pentru Republica Moldova
Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, perspectivele reale, concrete, în zona de apropiere de Uniunea Europeană, cu pas concret pe zona de aderare?
Desigur că pentru Republica Moldova prima sarcină este aderarea europeană. Implementăm cu succes acordul de liber schimb, nu avem carențe în implementarea acordului de liberalizare a regimului de vize, avem 65% implementat Acordul de asociere Republica Moldova-UE, deci Republica Moldova este țară asociată Uniunii Europene.
Ne dorim o perspectivă clară de integrare europeană din partea Bruxellesului, pentru Chișinău …
Îmi cer scuze, de ce vă întreb, pentru că în marja summitului de la Tianjin aţi avut o discuţie cu un reprezentat al Comisiei Europene pe acest subiect şi sunt convins că mesajele dinspre Bruxelles spre dumneavoastră sunt oficial şi politicos optimiste. Dar, cum recepţionaţi dumneavoastră în interior?
Am avut o discuţie cu vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis. La Chişinău, desigur, că ultimele sondaje demonstrează o avansare a tendinţei europene, sunt 53-54% în favoare integrării în UE. Pe de altă parte se observă că şi în cadrul Uniunii Europene sunt probleme, în contextual brexitului, în contextul aprobării bugetului, şi urmează preşedinţia română a Consiliului European de anul viitor. Aici dorim să lucrăm mult pe bilaterală.
Totodată, sunt şi unele semnale îngrijorătoare din partea unor partide europene şi aici vom urmări cu atenţie alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.
Pe de altă parte, suntem încurajaţi de politica de politica de extindere spre Balcani a Uniunii Europene şi concret de semnalele şi perspectiva clară de aderare pentru ţările din balcanii de vest. Ceea ce pentru noi şi pentru actuala guvernare reprezintă o încurajare că trebuie să continuăm reformele şi să continuăm implementarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, datorită faptului că, pe de o parte suntem criticaţi şi noi că UE are probleme pe interior şi nu se extinde, pe de altă parte extinderea spre Balcani, respectiv trebuie să amplificăm mesajul nostru pentru Bruxelles.
Orice guvern când implementează reforme sunt şi riscuri sociale, riscuri politice. Ori impactul unor reforme nu se vede imediat, uneori ai nevoie de un ciclu electoral. Şi aici constă şi riscul acesta că uneori reformele dor, la început, dar după aceea generează rezultate. Şi este important ca Republica Moldova să se menţină în primul rând stabilă din punct de vedere politic. În acest context, trebuie să menţionăm că şi ţara noastră a avut de suferit de pe urma unor scrutine parlamentare. Foarte des au avut loc în ultima perioadă. Următoarele alegeri parlamentare au loc pe 24 februarie 2019 şi avem două luni de fapt până la începerea campaniei electorale. Pentru noi este foarte important să reuşim să implementăm acele angajamente faţă de Uniunea Europeană care ţin de adoptarea unor legi, implementarea unor reforme, care vor genera rezultate pentru următoarea guvernare.
Personal, îmi exprim speranţa că după alegeri se va reuşi formarea unei coaliţii majoritare parlamentare de orientare pro-occidentală, pentru a asigura pe de o parte că Republica Moldova să fie în continuare stabilă din punct de vedere politic, şi doi să implementăm în continuare acordul de asociere care, de fapt, este şi un road map sau un plan de acţiuni concret pentru dezvoltarea Republicii Moldova.
Vă propun, la final, să imaginaţi o fotografie a experienţei din ultimele zile şi să îmi spuneţi care sunt imaginile esenţiale care au rămas, pe care le veţi duce colegilor dumneavoastră pentru a explica ce înseamnă o ţară uriaşă care se dezvoltă la nivel global, încât să puteţi transforma ceva în Republica Moldova?
E bună întrebarea aceasta. Pe de o parte desigur că este o mare oportunitate, este o ţară mare, cu impact major în plan mondial. Deocamdată, din punct de vedere economic şi investiţional nu atât de prezentă în Republica Moldova. Mesajul este că şi Republica Moldova trebuie să depună mai mult efort pentru a comunica cu partenerii chinezi, pentru a atrage atenţia, concurenţa este mare. Totodată, sigură că şi pentru producătorii din Republica Moldova este un lucru care îi îngrijorează, o deschidere prea rapidă, prea bruscă, pentru Republica Moldova şi producătorii autohtoni este important de a avea timp suficient de a se pregăti pentru o liberalizare a pieţei.
Pe de altă parte, la capitolul exporturilor consider că mesajul ar fi foarte clar. Potenţialul este mult mai mare pentru Republica Moldova, iar noi deocamdată nu l-am valorificat. Sunt toate premisele necesare, dar urmează ca şi cei de acasă, din diferite industrii, să fie mai activi, să aibă vizite în China pentru a-şi promova produsele. Dar şi de a avea curajul să vină în China şi să îşi prezinte producţia.
Pe de altă parte, cred că ar fi bine să organizăm vizita primului ministru al Republicii Moldova în China, eventual în contextual semnării acordului de liber schimb sau eventual în contextul lansării unui proiect de infrastructură de anvergură. Dar, radiografia vizitei și radiografia relației bilaterale prezintă mai multe oportunități și perspective. Cred că trebuie să fim pragmatici, să nu încercăm să acoperim totul, să ne concentrăm pe trei domenii majore, și aici este exportul de produse vinicole, atragerea investițiilor, realizarea unui proiect în cadrul formatului “16+1”.
Restul, sunt bine și vor continua să fie bine, mă refer la cooperarea bilaterală politică, multilaterală și alte subiecte.
Nu am văzut reticență la partenerii chinezi pentru o deschidere mai mare față de Republica Moldova, ba dimpotrivă, este nevoie de un interes sincer, viu, o curiozitate dacă doriți, și aici trebuie să fim și noi competitivi, să venim cu ceva unic, nou, pentru piața dar și pentru turismul chinez care poate fi mai mult prezent în Republica Moldova.
Cred că aici putem să ne concentrăm eforturile și sper ca la următoarea vizită a mea sau a domnului prim-ministru, în cadrul unui interviu, să putem să relatăm despre anumite proiecte concrete, realizate sau cel puțin decise.
Domnule ministru Tudor Ulianovschi, vă mulțumim foarte mult pentru acest dialog, și într-adevăr sperăm să ne revedem aici sau la Chișinău, și să putem marca pași concreți, pentru că sunt convins că Republica Populară Chineză poate fi nu doar un partener economic și poate mai mult decât atât, un sprijin în momente nu neapărat ușoare. Vă mulțumesc!
Cu placere, vă invit la Chișinău și oricând ne revedem. Merci mult pentru interviu.
Vă mulțumesc.
Beijing, 20 septembrie 2018