Rusia, unicul inamic UE în mediul online!

Că Uniunea Europeană (UE) doarme, considerând că singura problemă în mediul online este reprezentată de Rusia, nu este ușor de înțeles. Dacă nu ar fi ridicol, atunci ar trebui să zâmbim fie și amar, înțelegând că atunci când ne vorbesc despre combaterea dezinformării și manipulării oficialii UE exact asta fac. Faptul că din multitudinea de potențiali “inamici” este menționată doar Federația Rusă este un un argument suficient. Limitată doar la atât, „amenințarea hibridă la adresa UE” devine ușor amuzantă.

În cadrul unui document prezentat zilele trecute, Comisarul pentru securitatea Uniunii Europene, Sir Julian Beresford King (foto), a prezentat un bilanț interesant, prezumat de cei mai mulți dintre cei care observă cum realitatea este zdrobită de virtual. Perioada de referință acoperă perioada pre-electorală europeană și în timpul alegerilor europene 2019. Astfel, în “Raportul privind punerea în aplicare a planului de acțiune împotriva dezinformării” se arată că în urma cooperărilor cu G7 și NATO, Google a raportat că a eliminat peste 3,39 milioane de informații, Youtube a eliminate 8.600 de canale, Facebook a dezactivat 2,19 miliarde de conturi false și a acționat în mod special împotriva a 1.574 de pagini, grupuri și conturi care nu aveau servere în UE și împotriva a 168 de pagini din țări UE, angajate în direcționarea comportamentului împotriva statelor membre UE! La rândul lor, administratorii Twitter au contracarat aproape 77 de milioane de conturi spam sau false la nivel global. Totul pentru liniștea și buna informare a cetățeanului european.

Acum, dacă privim realitatea obiectivă, continuând să zâmbim amar, la ce mai ai nevoie de tot circul luptei împotriva dezinformării și manipulării cât timp oficialii UE se comportă despotic, nedemocratic, potrivit intereselor de tipul organismelor economice multinaționale?

În cele ce urmează, cele mai importante informații prezentate de Sir King în raportul care va fi analizat și continuat ca decizii la viitoarea reuniune a Consiliului European programată, peste două zile.

Protejarea proceselor democratice și a instituțiilor noastre în faţa dezinformării reprezintă o provocare majoră pentru societatea noastră, motiv pentru care UE a pus în aplicare un plan de acțiuni coordonate care să respecte valorile și drepturile noastre fundamentale europene, se arată într-un document lansat recent de oficialii europeni intitulat “Raport privind punerea în aplicare a planului de acțiune împotriva dezinformării”, care vizează în mod direct recentele alegeri pentru Parlamentul European.

Comisia definește dezinformarea drept „informații veridic falsă sau înșelătoare care sunt create, prezentate și difuzate pentru câștiguri economice sau înșelătoare în mod intenționat de către public și pot provoca vătămări publice. Dezinformarea nu include erorile de raportare, satira și parodia sau știri și comentarii comentate în mod clar identificate„. Scopul dezinformării este acela de a distrage și de a diviza, de a induce îndoială prin distorsionarea și falsificarea faptelor, confunzând oamenii și slăbind încrederea în instituții și procesele politice.

Potrivit documentului, UE are în vedere descurajarea atacurilor și expunerea cetățenilor la dezinformare, la manipularea dezbaterilor publice de către “actorii rău-intenționați”.

În raport se arată că odată cu adoptarea Planului de acțiune împotriva dezinformării, Comisia și înaltul reprezentant al uniunii pentru afaceri externe și politica de Securitate au pus un accent suplimentar pe combaterea amenințărilor în interiorul și în exteriorul UE.

Dovezile colectate au evidențiat o activitate de dezinformare continuă și susținută de către surse rusești care vizează suprimarea participării la vot și influențarea preferințelor alegătorilor”, se arată în raport. Numărul cazurilor de dezinformare atribuite surselor ruseşti si documentate de Grupul de lucru Comunicare Strategică în Zona de Est, s-a dublat din ianuarie 2019 faţă de aceeaşi perioada din 2018, ajungând de la 434, la 998.

Dezinformările au vizat o gamă largă de subiecte, de la “provocarea legitimității democratice a Uniunii la exploatarea dezbaterilor dezbătute publice pe teme precum migrația și suveranitatea” şi au fost derulate în cadrul unor campanii susţinute de “actorii statali și nestatali”, ca o formă de amenințare hibridă la adresa UE.

Actorii politici locali au adoptat de multe ori tactici și narațiuni utilizate de sursele rusești pentru a ataca UE și valorile acesteia”, însă au fost implicați și actori externi, se arată în raport.

Sistemul de alertă rapidă împotriva dezinformărilor la nivelul UE cooperează cu partenerii internaționali, cum ar fi G7 și NATO, cooperare care va fi consolidate în viitor.

Platformele online sunt văzute ca actori cu rol-cheie în răspândirea dezinformării. Facebook, Google, Twitter, companiile software și organismele din industria publicitară, au adoptat în octombrie 2018 un Cod de practici de autoreglementare privind dezinformarea

Având în vedere alegerile europene din 2019, Comisia și Grupul european al autorităților de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) a efectuat o monitorizare specifică a acțiunilor întreprinse de Facebook, Google și Twitter pe baza rapoartelor lunare transmise de aceste platforme, din ianuarie până în mai 2019, fiind identificate o serie de modificări.

Platformele online și-au îmbunătățit controlul asupra destinațiilor de plasare a anunțurilor, pentru a limita practicile malitioase de lovituri de clicuri și pentru a reduce veniturile din publicitate pentru cei care dezinformează postările. Rapoartele lunare au furnizat cifre detaliate, pe state membre, cu privire la numărul de anunțuri extrase și conturile de anunțuri închise din cauza comportamentului înșelător sau înșelător.

Un astfel de comportament include substituirea de identitate, spamul, denaturarea identității, legăturile cu „fermele de anunțuri” și/sau site-uri impostor. Timp de cinci luni, Google a luat măsuri împotriva a 131.621 de conturi de anunțuri cu servere în UE, pentru încălcarea politicilor false de declarații și împotriva a 26.824 de conturi de anunțuri din UE, pentru încălcarea politicilor privind conținutul original insuficient; de asemenea, a luat măsuri împotriva a 1.188 de conturi ale editorilor din UE pentru încălcarea politicilor.
Facebook a raportat aproximativ 1,2 milioane de anunțuri care au acționat în UE pentru încălcarea politicilor sale cu privire la conținutul de calitate scăzută sau disruptivă, conținutul înșelător sau fals.
Twitter a raportat respingerea a 6.018 de anunțuri direcționate către UE, pentru încălcarea politicilor sale privind anunțurile privind practicile comerciale inacceptabile, precum și 9.508 de anunțuri direcționate către UE pentru încălcarea politicii sale privind calitatea anunțurilor.

În perioada ianuarie-mai 2019, platformele online au luat măsuri pentru a limita spamul și dezinformarea la nivel global.

Google a raportat că a eliminat peste 3,39 milioane de informații
Youtube a eliminat 8.600 de canale pentru încălcări ale politicilor de spam și substituirea de identitate
Facebook a dezactivat 2,19 miliarde de conturi false (în primul trimestru 2019) și a acționat în mod special împotriva a 1.574 de pagini, grupuri și conturi, care nu au servere în UE și împotriva a 168 de pagini din țări UE, angajate în direcționare neașteptată a comportamentului împotriva statelor membre UE
Twitter a contracarat aproape 77 de milioane de conturi spam sau false la nivel global

În zilele care au precedat alegerile, platformele online au identificat și au înființat conturi suplimentare care au răspândit dezinformare și discursul marcat de ură.

Peste 600 de grupuri și pagini Facebook care au operat în Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia și Spania, au fost raportate că au răspândit dezinformări și discursul urii sau au folosit profile false. Aceste pagini au generat 763 de milioane de vizualizări.

Comisia Europeană consider că platformele ar trebui să ofere acces semnificativ la datele comunităților online, în conformitate cu normele de protecție a datelor cu caracter personal, pentru a permite o mai bună detectare și analiză a campaniilor de dezinformare, o monitorizare solidă a implementării codului de conduit și o mai bunăsupravegherea independentă a funcționării algoritmilor.

Având în vedere cazul Facebook/Cambridge Analytica și dezvăluirile cu privire la interferențele electorale din întreaga lume, Comisia a acționat în mod decisiv pentru a proteja integritatea alegerilor și a spori rezistența social.

Evidențiind că în mai 2019 a fost înregistrată cea mai mare participare din ultimii 20 de ani la alegerile europarlamentare (50,97%) “dezinformarea este o amenințare în evoluție care necesită o cercetare continuă pentru actualizarea instrumentelor și politicilor, în conformitate cu noile tendințe și practice”, pentru a contracara “împărțind societatea noastră și subminând încrederea cetățenilor în procesele și instituțiile democratice”.

Asumând necesitatea cooperării și elaborării unei metodologii comune de analiză cu G7 și NATO, Comisia și Înaltul Reprezentant se angajează să-și continue eforturile de a proteja democrația europeană de dezinformare și manipulare.

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, Din arhive, Europa, Rusia, Uniunea Europeană. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.