Se întâmplă, din nou, să fiu căutat din România, din diverse țări din Europa și de pe continentul Nord-American, pentru a explica „dezastrul” care s-a abătut din nou peste China, acum cu precădere peste capitala Beijing. Am răbdare să ascult câteva minute secvențe despre imaginea Chinei și Beijingului promovată de mass media occidentale, inoculată cu succes în rândul celor aflați departe de realitățile de aici.
Dar, spre exemplu, în România și Europa nu se spune că în China a fost blocat total importul de carne de porc de la furnizorul german de carne Toennies Lebensmittel GmbH & Company KG, după ce în nord-vestul Germaniei un număr de 657 de persoane au fost testate pozitiv COVID-19, după ce au consumat carne procesată de abatorul Tönnies Group.
În Beijing, în ultimele șapte zile au fost confirmate 158 de cazuri COVID-19 și 111 cazuri de asimptomatici. Repet, în ultimele șapte zile. Asta înseamnă o medie de 22,5 cazuri pe zi, față de câteva sute de noi cazuri pe zi în România!
Dar, în Beijing, spitalele nu sunt închise, iar dacă este nevoie, te poți prezenta la consult și intervenție pentru absolut orice preblemă medicală.
În Beijing, măsurile legate de epidemia COVID-19 includ și sancțiuni administrative și judiciare imediate, așa cum deja s-a întâmplat în urma incidentului din piața en gros Xinfadi (noul focar epidemic).
Dacă s-a ajuns ca toate școlile, la toate nivelurile, să fie reînchise, măsura a fost luată treptat, în cartierele și districtele vizate de noul focar, apoi la nivelul întregii capitale, ca formă de precauție.
Măsurile de protecție sunt explicate și menținute atâta timp cât este necesar, fără să fie impuse restricții de mișcare, fără să determine populația să gândească spre o zonă de speculație economico-financiar-politică, așa cum se întâmplă în România.
În Beijing și în întreaga Chină autoritățile au luat măsuri și au aplicat sancțiuni dure acolo unde a fost descoperită specula în alimentația publică, pe fondul epidemiei COVID-19.
Ce trebuie văzut, dacă se dorește ca în România și aiurea să fie înțeleasă situația din China, este un lucru simplu: autoritățile politice și administrative, au o responsabilitate asumată în fața chinezilor!
Asta înseamnă că modelul comportamental și de responsabilitate este dat de lideri, de la președinte, la cel din urmă angajat al statului. Acolo unde sunt constatate abateri, sancțiunile sunt imediate și exemplare. De aici vine încrederea, determinarea și solidaritatea poporului chinez.
Dacă în capitala Beijing s-a luat măsura limitării numărului de vizitatori în cele mai mari 11 parcuri și muzee la maxim 30% din capacitate, iar sălile expoziționale interioare au fost închise, aceasta este o măsură temporară, pentru a preveni reapariția cazurilor cu transmitere internă.
Măsura a fost adoptată după ce nivelul de alertă la COVID-19 în Beijing a fost schimbat de la 3, la 2 (din sistemul de alertă de la 1 la 4).
CE TREBUIE ȘTIUT!
În ultimele cinci zile, la Beijing au fost testate cu acid nucleic 356.000 de persoane, majoritatea cu potențial risc de infectare după ce au fost prezente în piețele alimentare în care au fost înregistrate cazuri confirmate COVID-19.
Pentru a efectua testare extinsă, autoritățile din Beijing au crescut capacitatea de testare zilnică la peste 90.000 de probe, iar numărul instituțiilor medicale desemnate pentru această sarcină a ajuns la aproape 100.
Aceste instituții pot colecta zilnic peste 400.000 de probe, capacitate care va fi crescută în următoarele zile.
CONCLUZIE!
Dacă la peste 356.000 de teste au fost depistate doar 158 de cazuri confirmate COVID-19 și 111 cazuri asimptomatice, „îngrijorarea” românilor și europenilor pentru situația din Beijing este o dovadă a lipsei de control a realităților.