Dr. Doina Lemny, la Beijing: Ambiguitatea, misterul și arta în opera lui Constantin Brâncuși

Brâncuși este recunoscut la nivel mondial drept artistul care a creat forme pure, reduse la esență, lipsite de orice influență, ca rezultat al dialogului și observațiilor în relația cu materialul în care a lucrat: piatră, marmură, metal, lemn, a declarat astăzi, Dr. Doina Lemny, istoric de artă, specialist în sculptura modernă, în timpul conferinței „Constantin Brâncuși: de la surse românești la universalitate”, găzduită de Facultatea de Sculptură din cadrul Universității Tsinghua din Beijing.

Doina Lemny, curator la Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Paris, are o reputație de nivel mondial în aprofundarea cercetărilor asupra operelor și vieții lui Constantin Brâncuși (1876-1957), fiind organizatorul unor evenimente de anvergură care au condus la reinterpretarea și înțelegerea din perspectivă artistică, filozofică și culturală a scuptorului român.

Evenimentul organizat de Universitatea Tsinghua și ICR Beijing a evidențiat capacitatea lui Brâncuși de a combina o serie de trăsături esențiale ale tradiție românești și o serie de curente moderne, reușind să marcheze în mod deosebit arta secolului XX, fiind la nivel mondial o sursă de cercetare și inspirație artistică și arhitecturală.

Subliniind o serie de date privind viața și formarea artistului, Dr. Doina Lemny a arătat că Brâncuși a ajuns la Paris în anul 1904, unde avea să se impună drept „inventatorul sculpturii moderne”, rezultat al sintezei desăvârșirii țăranului din Munții Carpați și artistulului modern din Montparnasse.

Apoi, în cadrul conferinței au fost evidențiate polemicile culturale strânite de viziunea artistică promovată de Brâncuși, polemici care ajunse inclusiv în instanțele de judecată din Statele Unite ale Americii aveau să schimbe pentru totdeauna modul în care este realizat, privit, interpretat și înțelesc actul artistic, bazat pe cioplitul în material fără modelaj.

Abordând aspecte de detaliu, în cadrul evenimentului au fost prezentate o serie de lucrări brâncușinee: Cumințenia Pământului, Sărutul (replica modernă a Sărutului lui Rodin), Cap de copil adormit, Capul Primului Pas, Noul-născut Începutul lumii, Sculptură pentru orbi, Muza adormită, Cap de femeie, studiu pentru portretul lui Renée, Domnișoara Pogany, Danaida, Nancy Cunard, Portretul Doamnei Agnes E. Meyer sau Regina nedisprețuitoare, Prințesa X, Pasărea în văzduh, Măiastra, Leda etc. pentru fiecare dintre lucrări fiind oferite detalii, explicații și încadrări în spațiul temporar și artistic în care au fost realizate.

Spre exemplu, Măiastra „este pasărea care cântă și încântă prin cântecul ei. Ea are puteri miraculoase și, în basme, se transformă în prințesă. Brâncuși sculptează deci o pasăre cu pieptul umflat care cântă cu ciocul ridicat către cer. Elementele morfologice sunt atenuate: penele dispar, labele dispar, ciocul devine o deschizătură aproape geometrică. Scopul artistului nu mai este de a reprezenta o pasăre, ci de a reda ceea ce ea reprezintă în aceste basme, să surprindă momentul când ea scoate trilurile care încântă”, a arătat Doina Lemny.

Mai mult, citându-l pe Brâncuși, publicul prezent la evenimentul găzduit de Universitatea Tsinghua a descoperit că „simplitatea este complexitatea rezolvată”, ca subliniere a procesului profund și îndelungat parcurs de fiecare dintre lucrări, de la sculptura figurativă, la opera finală.

În mod deosebit, prezentarea operei lui Brâncuși a inclus și Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, care include: Coloana fără sfârșit, Poarta sărutului și Masa tăcerii, prezentat inclusiv în cadrul unui material video-documentar.

Dr. Doina Lemny concluzionează, după 30 de ani de cercetare, că „Brâncuși a trăit cu operele sale și a trăit prin ele, viața lui confundându-se cu opera, în timp ce opera îi reproduce trăirile interioare”.

Pe această linie emoțional-umană, conferința a inclus și o prezentare a portretor de femei, realizate de-a lungul a zeci de ani, în care a încercat să surprindă „esența femininului universal, delicatețea, profunzimea psihologiei femeii”.

Între sursele de inspirație ale lui Brâncuși au fost evidențiate Marthe Lebherz – o tânără dansatoare elvețiancă, Renée Irana Frachon – o baroană care a servit ca model pentru lucrarea Muza adormită, Margit Pogany – sursa de inspirație pentru lucrarea Domnișoara Pogany, surorile Lizica și Irina Codreanu din România care au fost o perioadă prezente în atelierul de lucru din Paris, Nancy Cunard – poetă, editoare, militantă politică și artistă, Mina Lou – poetă americană care avea să scrie despre Brâncuși că este „Zeul țăran care a șlefuit și șlefuit Alfa și Omega formei într-o bucată de metal”, Marina Șaliapin – fostă Miss Rusia 1931 sau Vera Moore – o pianistă de origine engleză, singura femeie cu are a avut un copil botezat John Constantin Brâncuși Moore.

Cercetările derulate pe parcursul zecilor de ani au devenit mărturii ale vieții și operei lui Constantin Brâncuși, Dr. Doina Lemny publicând o serie de volume în limba franceză și română: „L-au întâlnit pe Brancuși/Ils ont rencontre Brancusi”, „Lizica Codreanu, o dansatoare româncă în avangarda pariziană”, „Brâncuși și Marthe sau povestea de iubire dintre Tantan și Tonton”, „Brâncuși&Duchamp. Povestea unei prietenii, corespondența”, „Brâncuşi inedit. Însemnări şi corespondenţă românească”, „Brâncuși: Cuminţenia pământului, operă unică”, „Brancusi. La sublimation de la forme”, „Brancusi, au-delà de toutes les frontières”, „Voiam sa fiu pictor. Însemnari”.

Conferința și dezbaterea pe marginea operei lui Brâncuși, la care au participat zeci de cadre didactice alături de studenți la arte frumoase, au fost găzduite de profesorul Feng Congli, Pro-decan al Departamentului de Sculptură al Universității Tsinghua și de Prof. Dong Shubing, Pro-rector al Academiei de Arte din cadrul universității Universității Tsinghua, fiind onorate cu prezența de: Prof. Sheng Wei – cercetător la Academia de Arte de la Universitatea Tsinghua, fost vice-editor al revistei „Arte Frumoase”, Prof. Ma Tianyu – Departamentul de Sculptură al Academiei de Arte de la Universitatea Tsinghua, Prof. Deng Ke – director al Institutului de Sculptură din cadrul Academiei Naționale de Arte Plastice din China, Wang Qingchun – responsabil al Departamentului de Educație în Arte și Arhitectură al Școlii de Arhitectură, Universitatea Tsinghua, Li Xindu – director al Biroului de Cercetare Media Digitale din cadrul Școlii de Arte și Arhitectură, Universitatea Jiaotong din Beijing, Prof. Chen Hui – director al Departamentului de Sculptură al Academiei de Arte și Design, Universitatea Tsinghua, Dr. Liviu Țăranu – directorul ICR Beijing, Dr. Ema Stoian – referent principal în cadrul ICR Beijing, Ministrul-consilier Claudiu Florian – Atașat Cultural al Ambasadei României în China.