Atât timp cât ambele țări vor adera la principiile respectului reciproc, căutând un teren comun, renunțând la diferențe și promovând conoșterea reciprocă și cooperarea cu beneficii comune, relația China – Germania se va bucura de stabilitate, a declarat astăzi președintele Xi Jinping, în cadrul întâlnirii avute cu cancelarul Olaf Scholz, aflat în prima vizită la Beijing de la preluarea funcției.
Mai mult, Xi a declarat că așteaptă ca prezența în China a cancelarului Scholz să consolideze înțelegerea și încrederea reciprocă, să aprofundeze cooperarea pragmatică pe diferite planuri, dar și să apropie relațiile bilaterale, în condițiile în care cele două țări au marcat în acest an 50 de ani de relații bilaterale.
În calitate de țări importante și influente, pe fondul schimbărilor și instabilităților globale, China și Germania ar trebui să colaboreze și să aducă mai multe contribuții la pacea și dezvoltarea globală, a mai declarat președintele Xi Jinping.
De partea cealaltă, cancelarul Olaf Scholz a declarat că dorește un schimb sincer și corect cu China, prezența la Beijing având loc la trei ani de la vizita cancelarului Angela Merkel, perioadă în care lumea s-a schimbat fundamental, pe de o parte din cauza pandemiei COVID-19, pe de altă parte din cauza războiului din Ucraina.
Așa cum a anunțat înainte de a pleca spre Beijing, Olaf Scholz a evidențiat cinci aspecte esențiale pe care le dorește clarificate în ceea ce privește relația cu China, Germania nedorind să se decupleze de China, „dar nu poate fi nici prea dependentă”.
În cadrul unui articol publicat în Plolitico, promovat pe principala pagină a guvernului German, Scholz susține că astăzi China nu mai este aceeași de acum cinci sau zece ani, iar rezultatul Congresului PCC recent încheiat este văzut ca fiind lipsit de ambiguitate, motiv pentru care „pe măsură ce China se schimbă, trebuie să se schimbe și modul în care abordăm China”.
Apoi, nu doar China s-a schimbat, ci și lumea, a transmis Scholz, arătând că războiul din Ucraina pune în pericol brutal ordinea internațională de pace și securitate. Germania mizând pe statutul de membru permanent al Chinei în Consiliul de Securitate, pentru a se asigura că Rusia va respecta principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, între care sunt vizat suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor.
Pe alt palier, cancelarul Scholz susține noua strategie de securitate a SUA, care subliniază obiectivul de a preveni o nouă confruntare între blocuri, însă aceasta „nu justifică nici apelurile unora de a izola China, nici o căutare a dominației chineze hegemonice sau chiar a unei ordini mondiale chinocentrice”.
Scholz susține că în actualele circumstanțe globale, China rămâne un partener de afaceri și comercial important pentru Germania și Europa, motiv pentru care „nu dorim să ne decuplăm de ea”, însă „trebuie să vedem ce vrea China”, în condițiile strategiei sale economice privind dubla circulație „menită să consolideze piața internă și să reducă dependențele de alte țări”.
„Cu investiții chineze și în Germania, vom vedea dacă acestea creează sau exacerbează dependențe riscante. Acesta a fost, de altfel, etalonul aplicat de guvernul federal pentru achiziționarea unei participații minoritare într-un terminal din portul Hamburg de către firma chineză de transport maritim Cosco. Au fost impuse condiții clare, iar terminalul va rămâne pe deplin sub controlul orașului Hamburg și al operatorului portuar”, a explicat Scholz, care a arătat că susține diversificarea și consolidarea propriei reziliențe, în loc de protecționism și retragere pe propria piață, situația valabilă în Germania și în Uniunea Europeană.
În altă ordine de idei, Scholz subliniază că relația Germania-China este „prea departe de reciprocitate” în ceea ce privește accesul pe piață al întreprinderilor, licențele, protecția proprietății intelectuale. „Acolo unde China refuză să permită această reciprocitate, acest lucru nu poate fi lipsit de consecințe. Diferențierea astfel în relațiile noastre cu China este în concordanță cu interesele strategice pe termen lung ale Germaniei și Europei.”
Deloc subiecte sensibile, cancelarul Scholz s-a exprimat și pe aspecte care privesc provincia Xinjiang și Insula Taiwan, subliniind că Germania susține politica existenței unei singure Chine, „orice modificare a status quo-ului trebuind să se producă prin mijloace pașnice și de comun acord”.
Nu în ultimul rând, Olaf Scholz a subliniat că se află la Beijing în calitate de cancelar federal al Germaniei, dar și în calitate de european. „Nu vorbesc în numele întregii Europe, dar politica germană privind China poate avea succes doar atunci când este integrată în politica europeană privind China”, motiv pentru care, în perioada premergătoare vizitei , Scholz a discutat cu partenerii europeni și transatlantici, pentru a evidenția China în triplul rol de partener, concurent și rival, „deși elementele de rivalitate și concurență au crescut în ultimii ani”.
„Vom căuta cooperarea, acolo unde aceasta se află în interesul nostru reciproc, dar nu vom ignora controversele, pentru a realiza un schimb sincer între Germania și China”, a mai arătat cancelarul Scholz, în mesajul transmis înainte de a ajuns la Beijing.
Așa cum am anunțat deja, Olaf Scholz este însoțit la Beijing de o consistentă delegație economică formată din președinții sau directorii executive ai companiilor Volkswagen, BMW, Siemens, Bayer, Basf etc., peste 100 de companii germane lansând solicitări pentru a participa în cadrul vizitei.
Dorința de cooperare China-Germania este cu atât mai justificată cu cât China este, de mai mulți ani, cel mai mare partener comercial al Germaniei, volumul schimburilor comerciale bilaterale depășind în 2021 valoarea de 245 miliarde euro, în condițiile în care relația China-UE a ajuns în același an, în premieră, la peste 800 miliarde euro, cu investiții cumulate de peste 270 miliarde euro.
De semenea, am anunțat că începând de luni, la Beijing, a fost înregistrată o succesiune de vizite oficiale, la nivel de stat, liderii din Vietnam, Pakistan și Tanzania precedând sosirea în China a cancelarului Olaf Scholz.
Tare mi-aș dori să cred că întâlnirea Xi-Scholz va „încălzi” legăturile bătrânului continent cu acelea ale Chinei, dar am dubii uriașe că Scholz va fi capabil să găsească un echilibru între beneficiile economice prezentate de piața chineză și criticile occidentale la adresa Beijingului. Amintiți-vă că actualul cancelar german a ales Japonia, nicidecum China, pentru prima sa călătorie în Asia, după ce a preluat mandatul în decembrie, anul trecut. Pe de altă parte, China a menținut raporturi amiabile cu Germania sub cancelaria Angelei Merkel, care a vizitat-o chiar și atunci când Washingtonul a adoptat o linie dură față de Beijing în timpul administrației Trump. Cine urmărește constant evenimentele politice internaționale, știe ce spun aici! Madame Merkel cunoștea foarte bine interesele Germaniei, fiind un politician versat, experimentat, în vreme ce catastrofa actuală nu numai că este slab pregătit și total nepriceput, dar nici inteligența nu-l dă afară din casă! Aici, e baiul mare, zic eu!
Cu summitul Grupului celor 20 care va avea loc luna aceasta în Indonezia, acceptarea invitației chineze la scurt timp după congresul PCC a asigurat că el nu rămâne în urma altor lideri în schimburile cu Xi, știut fiind faptul că Beijingul a fost cel mai mare partener comercial al Berlinului timp de șase ani consecutiv. Grupul Volkswagen, cel mai mare producător auto german, vinde acolo aproximativ 40% din noile sale mașini, iar directori de la Volkswagen, BMW, Adidas și alte companii germane proeminente l-au însoțit pe Scholz în călătoria sa. Aici, la acest capitol, s-a concretizat punctul de maximă importanță al călătoriei neamțului! Pentru că sub raport politic, slabe șanse să se fi atins obiective comune! Observ acest lucru din reacția liderului chinez: https://t.me/dimsmirnov175/39718
Mai precis, Xi Jinping nu i-a dat mâna cancelarului. În schimb, Scholz a stat stângaci lângă președintele Xi, după care acesta i-a făcut semn politicianului german încotro să se îndrepte. Spre deosebire de întâlnirile lui Xi cu Vladimir Putin și cu prim-ministrul Indiei (cu toată rivalitatea din zona Tibetului dintre cele două țări) Narendra Modi: https://t.me/dimsmirnov175/39719 Vin cu exemple spre a pricepe mai detaliat, în ce hal se prezintă Europa de când s-a amplasat și mai mult sub tutela americană!
Neamțul ar fi venit în China spre a-l convinge pe Xi Jinping să „pună presiune asupra Rusiei”. N-o spun eu, o zice el într-o conferință de presă: „I-am cerut președintelui Xi să facă presiuni asupra Rusiei. Este o chestiune de respectare a principiilor ONU, asupra cărora am fost cu toții de acord. Este vorba de principii ca suveranitatea statului și integritatea teritorială a țărilor, ceea ce este important și pentru China” – ceea ce mi se pare culmea prostiei și-a ipocriziei la un loc!!! Așa ceva nu numai că nu se întâlnește în practicile/uzanțele diplomatice, dar denotă lipsă crasă de bun simț față de națiunea gazdă!
Și afirm acest lucru, deoarece cancelarul german repetă clișeele propagandei occidentale, acoperind bombardamentul terorist al centralei nucleare Zaporojie de către Forțele Armate ale Ucrainei, precum și provocarea nebunească pregătită de Kiev, la sugestia Occidentului, prin folosirea unei „bombe murdare”. Politicianul german NU a explicat în speech-ul său, de ce Ucraina însăși efectuează atacuri asupra navelor rusești în Marea Neagră utilizând armament occidental! Și-atunci, despre ce vorbim aici? Că e mai… neinstruit, pricep – Dumnezeu n-a fost darnic cu el și pace! – dar faptul că nu-și revine, constituie o problemă!
La rândul său, liderul chinez a subliniat extrem de elegant comparativ cu grosolănia germană, că „China susține ca Germania și statele europene să joace un rol important în promovarea discuțiilor de pace” dintre Rusia și Ucraina.
Ce proclamă presa românească: https://playtech.ro/2022/rasturnare-de-situatie-china-lanseaza-cea-mai-directa-critica-la-adresa-razboiului-din-ucraina-avertisment-pentru-putin/
Oare nimeni nu se întreabă, ce fel de informații conțin rapoartele Ambasadei RPC la București trimise la Beijing, cu privire la dezinformările și aberațiile mediei din România? Ce a mai rămas nepătat, la nivel de țară, din cartea noastră de vizită?