China a început o “săptămână de foc” în plan diplomatic, având la Beijing pe Secretarul de stat american Antony Blinken, iar la Berlin și (urmează) Paris pe prim-ministrul Li Qiang. În simultanul pe care îl joacă în fața SUA și Germania-Franța, China demonstrează, încă odată, că doar cei precauți sau … proști nu înțeleg vremurile prezente, nu întrezăresc viitorul.
După ce ieri a avut un lung dialog cu ministrul chinez al Afacerilor Externe (peste cinci ore și jumătate doar partea oficială), Secretarul Blinken a fost primit, astăzi de fostul ministru de Externe, actualul director al Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (CCPCC), Wang Yi, apoi, la final de vizită, de președintele Xi Jinping (foto).
Mesajele primite de Blinken, în cele câteva zeci de ore petrecute la Beijing au fost pe cât de simple, pe atât de cunoscute de SUA: Beijingul dorește dialog, cooperare, respect reciproc și pace, pentru ca toată lumea să poată beneficia de dezvoltare.
De asemenea, China a avertizat din nou SUA să nu treacă linia roșie în problema Taiwan, autoritățile de la Beijing respingând ferm orice încercare se implicare în propriile afaceri interne, inclusiv sub paravanul drepturilor sau libertăților omului.
Extrem de important este faptul că, potrivit comunicatului oficial emis de Ministerul chinez al Afacerilor Externe, în cadrul întâlnirii cu președintele Xi Jinping, Secretarul de stat Antony Blinken a declarat că SUA nu susțin independența insulei Taiwan, nici nu caută un conflict cu China.
„Statele Unite nu urmăresc un nou Război Rece, nu caută să schimbe sistemul Chinei, alianțele sale nu sunt îndreptate către China, nu susțin independența Taiwanului și nu caută conflicte cu China”, se arată în comunicatul MAE chinez.
Potrivit Departamentului de Stat american, Antony Blinken a transmis președintelui Xi că Statele Unite vor gestiona în mod responsabil competiția dintre cele două țări, astfel încât relația să nu degenereze în conflict, continuând să folosească diplomația pentru a aborda domeniile care generează de îngrijorare, precum și domeniile de cooperare potențială în care interesele se aliniază.
De asemenea, Secretarul american a prezentat „practicile economice neloiale și necomerciale ale Chinei și acțiunile recente împotriva firmelor americane”, totodată exprimând „îngrijorarea cu privire la încălcările drepturilor omului în Xinjiang, Tibet și Hong Kong, precum și cu privire la cazurile individuale de îngrijorare”, subliniind că „Statele Unite vor apăra întotdeauna valorile noastre”.
Legat de Strâmtoarea Taiwan, Blinken a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității și a reiterat că „nu a existat nicio schimbare a politicii SUA privind o singură China, bazată pe Legea privind relațiile cu Taiwanul, cele trei comunicate comune și cele șase asigurări”.
Aici trebuie făcută o mențiune, legată de Legea SUA privind relațiile cu Taiwanul din 2022 (The Taiwan Policy Act of 2022), o continuare a Legea adoptată de SUA în 1979 (Taiwan Relations Act), catalogată de Beijing ca fiind instrument care reprezintă o amenințare gravă la adresa suveranității și integrității teritoriale a Chinei. Cu alte cuvinte, deși declarația Secretarului Blinken pare una defensivă, în realitate este una cât de poate de clară în sensul că SUA nu vor renunța la înarmarea Taiwan și prezența militară în regiune, potrivit celor stipulate în documentul din Septembrie 2022.
Iată de ce China observă dublul limbaj și acțiunile SUA care vizează anularea principiului unei singure China, încurajând totodată autoritățile de la Taipei să intensifice acțiunile pro-independență și relațiile tensionate între cele două maluri ale Strâmtorii Taiwan.
La celălalt capăt al continentului euro-asiatic, tot astăzi, premierul chinez Li Qiang a început o vizită oficială de cinci zile în Germania și Franța, două țări lider în cadrul UE și totodată parteneri principali în cadrul schimburilor economice cu China.
În condițiile în care schimburile comerciale bilaterale plasează Uniunea Europeană (UE) pe locul doi în cadrul relațiilor și schimburilor economice cu China (locul unu fiind deținut de SUA), guvernul de la Beijing face eforturi considerabile ca să convingă Germania și Franța – ca principali decidenți europeni – să nu adere la jocul decuplării economice declanșat de Statele Unite ale Americii (SUA). În 2022, schimburile comerciale UE-China au însumat, zilnic, o valoare de peste 2,34 miliarde Euro, cu un total general de 856 miliarde euro.
Este principalul motiv pentru care premierul Li Qiang a început prima vizită externă de la preluarea mandatului (Martie 2023), în Europa. Împreună cu liderii Germaniei și Franței sunt stabilite discuții pe teme economice, politice, culturale, dar și care sunt legate de securitatea globală.
Li Qiang întoarce vizita făcută la Beijing de cancelarul Olaf Scholz, în Noiembrie 2022, însă de pe cu totul alte poziții având în vedere schimbările politice survenite în China, după Congresul Național al PCC din 2022 și Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului din China, din Martie a.c.
Pe aceste considerente, rezultatele vizitei în Germania, cu precădere cele politice, vor fi cu atât mai importante cu cât cancelarul Scholz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt asimilați curentului de influență americană în Europa și în cadrul organizațiilor și formatelor globale.
Potrivit mesajelor oficiale prezentate de Beijing, vizita premierului Li urmărește să aducă mai multă certitudine în cadrul cooperărilor China-Europa și o mai rapidă redresare economică globală, într-un moment în care lumea se află încă în turbulențele cauzate de criza din Ucraina, unilateralismul și hegemonia SUA, care amenință tendința de multipolarizare.
Pe de altă parte, Beijingul reiterează că este necesar ca UE rămână neutră în ceea ce privește problemele care vizează interesele fundamentale ale Chinei, căutând mai degrabă cooperarea, decât tensiunile și decuplarea.
Datele oficiale Eurostat pentru anul 2022 arată că China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE (9,0%) și cel mai mare partener pentru importurile de bunuri din UE (20,8%).
În 2022, dintre statele membre UE, Olanda a fost cel mai mare importator de bunuri din China, în timp ce Germania a fost cel mai mare exportator de bunuri către China. Volumul comercial UE-China a ajuns, în 2022, la 856 miliarde euro, cu un deficit de balanță de 395,7 miliarde pentru UE.
După nivelul importurilor din China, Franța ocupă locul patru între țările UE, cu o valoare totală, în 2022, de 49,03 miliarde Euro. Primul loc este ocupat de Olanda cu 138,79 miliarde euro, urmată de Germania 130,03 miliarde euro și Italia cu 57,5 miliarde euro. În ciuda poziției de lider, Olanda a decis să urmeze linia impusă de SUA și să își readapteze relațiile economice cu China, fapt pentru care a restricționat exporturile de cipuri spre piața chineză.
După nivelul exporturilor în China, Franța ocupă locul doi, cu 23,7 miliarde, după Germania cu 106,85 miliarde. Pe locul trei se află Olanda cu 18,69 miliarde euro, urmat de Italia cu 16,44 miliarde euro și Irlanda cu 13,03 miliarde euro.
Potrivit datelor prezentate de guvernul de la Beijing, Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare partener în relațiile de import-export, după ASEAN. În 2022, valoarea schimburilor bilaterale s-a ridicat la 840 miliarde USD, din care 557,05 miliarde exporturi în UE și 283,24 miliarde USD importuri din UE (cifrele fiind calculate la curs mediu de de schimb. 6,72 yuani/USD).
China, cu 2.844 miliarde euro, a fost cel mai mare exportator din lume în 2022, urmată de UE cu 2.181 miliarde euro, SUA 1.483 miliarde euro, Japonia 639 miliarde euro), Hong Kong 566 miliarde și.
De asemenea, în 2022, China a fost cel de-al doilea importator al lumii cu 2.273 miliarde euro, pe primul loc fiind SUA cu 2.482 miliarde euro, iar pe locul trei UE cu 2.126 miliarde euro, urmată de Japonia 650 miliarde euro și Hong Kong 602 miliarde euro.
