3.400 Kilometri anual | China a depășit 50.000 KM de cale ferată de mare viteză

China a inaugurat, în ultima săptămână, patru noi trasee de cale ferată de mare viteză cu o lungime totală de 1.430 Kilometri, rețeaua națională de profil ajungând să depășească pragul de 50.000 de Kilometri. Cele patru noi rute pe care rulează trenurile Fuxing (glonț) au fost inaugurate la 22 Decembrie / Guangzhou-Zhenjiang (481 Km), 23 Decembrie / Baotou-Yinchuan (519 KM), 26 Decembrie / Xi’An-Yan’an (299 KM) și Hangzhou-Quzhou (131 Km).

Din 2011, până la final de 2025, rețeaua națională de cale ferată de mare viteză din China a crescut, de la 2.400 de Kilometri, la peste 50.000 de Kilometri, fiind de peste zece ani consecutiv cea mai amplă rețea la nivel mondial. Calculele arată că, anual, China a adăugat doar la rețeaua ferată de mare viteză 3.400 Kilometri, fără alte 2.000 de kilometri (anual) de cale ferată de marfă.

Viteza cu care se circulă pe liniile de mare ferată din China este cuprinsă între 250 și 400 de kilometri pe oră, limitele fiind impuse în zona interioară, muntoasă, unde trenul ajunge să ruleze de la înălțimi de peste 2.500 de metri.

Pe cea mai veche porțiune de linie feroviară de mare viteză, Beijing-Tianjin se circula până în 2010 cu un maxim de 160 Km/h. La finlul lunii Iunie 2011 a fost inaugurată linia Beijing-Shanghai (1.318 Km), pe care s-a rulat încă de la început cu 300 Km/h. A urmat în 2012 inaugurarea liniilor de mare viteză Beijing-Guangzhou (2.298 Km) și Beijing-Xi’an (1.216 Km), pentru ca apoi, din 2014, rețeaua să se extindă exponențial acoperind întreaga zonă de coastă a Chinei (Est), ajungând din capitala Chinei până Lanzhou (1.434 Km), Kunmig (2.087 Km), Urumqi (2.410 Km).

Opt verticale, opt orizontale

Rețeaua feroviară de mare viteză din China include opt linii principale Nord-Sud și opt linii principale Est-Vest, care leagă toate orașele mari și mijlocii cu o populație de 500.000 de locuitori.
„Opt verticale, opt orizontale” este denumirea proiectului național de dezvoltare a infrastructurii feroviare și rutiere, proiect lansat în 2003. În 2025, acesta este finalizat în proporție de 95%.
Variațiile de temperatură la care este supusă rețeaua sunt de peste 70 de grade Celsius (vară-iarnă), iar diferențele de altitudine ajung la peste 2.500 metri, de pe zona estică de coastă, în zona montană din interiorul țării.

În China, trenurile de mare viteză sunt cunoscute sub numele de „trenuri glonț”, zilnic în rețea circulând peste 2.800 de perechi numerotate G, D, C, conectând peste 550 de orașe din 33 din totalul de 34 de provincii ale țării. Cea mai lungă linie de mare viteză din lume se găsește în China, Beijing – Hong Kong (2.200 Km). Distanța este parcursă în aproximativ nouă ore, la un cost mediu de 150 euro.

Servicii la bord

Dincolo de siguranță și confort, pe întreaga durată a călătoriei, pasagerii pot comanda mâncare din orașele care urmează să fie traversate. Comanda este distribuită la ușa vagonului și adusă de însoțitorii de bord la locul cu numărul desemnat. Astfel de comenzi pot fi efectuate și achitate cu până la două zile înaintea călătoriei și cu minim 30 de minute înainte de sosirea în stație.

De asemenea, este asigurat accesul la Internet și prize electrice, iar după fiecare oprire în stație, personalul trenului asigură curățenia în vagoane, pe culoare și toalete. În mod firesc, de la restaurantele fiecărui grup de opt vagoane (o garnitură de tren este formată din 16 vagoane) se poate cumpăra mâncare, băutură și diverse suveniruri, apa rece și fierbinte pentru ceai și mâncare fiind disponibilă la capetele fiecărui vagon.

Alături de confortul și serviciile asigurate la îmbarcare-debarcare și pe durata călătoriilor, similare celor din transportul aerian, costurile de călătorie pe calea ferată de mare viteză din China sunt cele mai mici din lume. Spre exemplu, pentru o călătorie Beijing-Shanghai cel mai scump bilet la clasa a doua ajunge la 85 de euro, distanța fiind acoperită în patru ore și treizeci de minute. La clasa întâi, un bilet costă 135 euro, iar la clasa business 295 euro. Insist pe calitatea serviciilor, pe durata călătoriei de mai puțin de cinci ore și pe distanța de 1.318 kilometri.

Pe de altă parte, achiziția de bilete și accesul pe liniile de îmbarcare în gările din China se face exclusiv pe baza unui document de identitate, fiind aplicate proceduri similare celor din aeroport.

Ambițiile Chinei

În 2023, o echipă de cercetători chinezi a finalizat cu succes primul test supraconductor de dimensiuni mari pentru un tren cu levitație magnetică. Odată finalizat, trenul va fi capabil să ruleze cu 1.000 de kilometri pe oră, pentru ca în Decembrie 2025 să fie derulate cu succes testele pentru noua variantă de tren cu suspensie magnetică dezvoltată intern, capabil să atingă viteza de 700 Km/h în doar două secunde.
La final de an 2025, întreaga rețea feroviară din China a depășit pragul de 200.000 de Kilometri, sistemul aflat în dezvoltare și expansiune accelerată fiind cel de mare viteză.

O scurtă istorie

Prima linie de mare viteză din China continentală, în regim de testare a capacităților proprii de proiectare și construcție, a fost inaugurată la data de 12 Octombrie 2003, trenul T60 Changchun (provincia nordică) – Beijing, cu lungimea de 970 Kilometri. Traseul era inclus în proiectul feroviar de mare viteză Qinhuangdao-Shenyang (404 Kilometri), care lega primele două provincii, Hebei și Liaoning, la acest nivel de transport. Viteza de deplasare era de 200 Km/h.

După opt ani de cercetări, dezvoltare și construcție, la data de 30 Iunie 2011, este lansat oficial proiectul național de amploare al rețelei feroviară de mare viteză. Era dată în funcțiune linia Beijing – Shanghai, cu o investiție de 220,94 miliarde Yuani (aproximativ 13,63 miliarde USD). Era cel mai mare proiect în domeniul infrastructurii din China și totodată cel mai lung traseul feroviar de mare viteză la cele mai înalte standarde construit în lume până la acel momen.
Construcția căii ferate de mare viteză Beijing-Shanghai a început pe 18 Aprilie 2008. Trei ani mai târziu, la 30 Iunie 2022, premierul Wen Jiabao a participat la ceremonia de inaugurare a liniei ferate care lega 24 de stații, inclusiv orașele: Jinan, Bengbu, Xuzhou, Nanjing, Suzhou. Cu o lungime de 1.318 kilometri, linia era proiectată pentru o viteză de 350 de kilometri pe oră.

Singurul incident major înregistrat pe rețeaua feroviară de mare viteză din China a avut loc la aproximativ o lună de la inaugurare. În urma unei pene de curent, a fost afectată coordonarea trenuri. Un tren rămas pe linie, fără curent și comunicare, a fost lovit de un altul. În urma impactului produs la 23 Iulie 2011, în apropiere de Wenzhou, oraș aflat la 360 Kilometri de Shanghai, și-au pierdut viața 38 de oameni, alți peste 200 fiind răniți.

În urma anchetelor aprofundate derulate, s-au dispus sancțiuni dure. La 10 Martie 2013, Ministerul Căilor Ferate din China a fost desființat, responsabilitățile și atribuțiile fiind preluate de Ministerul Transporturilor – în domeniul siguranței și reglementării, de Administrația Națională a Căilor Ferate – în domeniul – inspecției și de China Railway Corporation – în domeniul construcțiilor și managementului.
Mai mult, fostul ministru al Căilor Ferate, Liu Zhijun, în funcție la momentul incidentului, a fost condamnat la moarte, la data de 8 Iulie 2013, sub acuzația pentru corupție, mită și abuz de putere.

Similar sistemului medical, sistemul feroviar a fost și este o altă armată a Chinei, în care absolut totul este coordonat la nivel de secundă, cu responsabilități, conduită, ținută și nivel de implicare extrem de bine stabilite.