COMENTARIU | Obrăznicia ca model politic sau cum PNL seamănă tot mai mult cu PNȚCD

Deja este limpede, chiar dacă mai sunt câteva ore bune până la anunțarea rezultatelor finale oficiale, PSD va rămâne multă vreme la guvernare, nevoia de PC și UNPR devenind o chestiune de atitudine (a celor din urmă). Victoria PSD-UNPR-PC în alegerile europene nu poate să fie umbrită nici măcar de circul făcut de fantoma politică PMP, cu atât mai puțin de urâta criză declanșată în PNL. În ultimul caz sunt confirmate cel puțin două aspecte: că politicianul român nu știe să “moară” decent și că PNL începe să semene tot mai mult cu PNȚCD. (Foto: stiripesurse.ro)

Până când liderii din România vor ajunge să privească jocul politic exclusiv ca pe o responsabilitate față de țară și de oameni, mulți dintre noi vom ajunge umbre pe lumea cealaltă. Același lucru se va aplica și în cazul reveniri la normalitate, în sensul că ÎNTOTDEAUNA o majoritate dă la o parte o minoritate, oricât de obraznică și gălăgioasă este.

Antipatic din primul moment al apariției publice, Eugen Tomac respiră bahic sub victoria înregistrată în secțiile de votare din Republica Moldova. Nimic despre cele cinci mii de voturi cu care se înconjură, căutând să facă din acest șervețel din hârtie, o pătură. Am mai spus, când o țară, fie ea România sau Republica Moldova (R.M.), are în rândul tinerilor politicieni astfel de calamități morale, copii ale liderilor aflați la un trist și umilitor apus de carieră, fiecare zi de pace și libertate sunt daruri de care lumea nu este conștientă.
Potrivit datelor neoficiale, la secțiile de vot din R.M. s-au prezentat aproximativ 10 mii de alegători, din care jumătate au optat pentru gruparea liderului Tomac. Cu alte cuvinte, mezalianța Băsescu-Udrea-Tomac a „învins” zdrobitor în cartier, refuzând să accepte realitatea punctului procentual care îi desparte de pragul limită al unui partid parlamentar. Firește, triada nu își imaginează ce va însemna PMP odată ce actualul președinte de la București va părăsi funcția, când doar ploaia electoratului nervos și dezamăgit îl va mai acoperi cu adevărată bucurie.

Construcția PMP alături de zdruncinatul din temelie PDL, pe care l-a decimat, pare cea mai absurdă dintre poveștile nesfârștitei și adormitei tranziții românești. Dar, alături de un PNL în rapidă și agresivă dezintegrare (în condițiile în care vor continua așa cum arată ultimele ore), PMP și PDL vor consfinți ceea ce nici în cele mai luminoase visuri, PSD nu a visat: oportunitatea partidului unic, fără forță și presiune. Nimeni cu puțină judecată nu dorește să trăiască acest scenariu, dar, ce nu este posibil în România? Cum să nu poți lua în calcul opțiunea unui PSD care împrumută parlamentari și tot ce este nevoie, pentru a mima existența unei necesare opoziții în jocul „democratic”?

În agonia rezultatului electoral, a demisiilor, excluderilor, declarațiilor halucinante, a lipsei de echilibru și detașare, PNL pare să cocheteze cu rolul sinucigașului descris de Nikolai Erdman. Haosul nu domină doar atmosfera, ci mai ales esența liberalismului actual, manifestat până la Tăriceanu, de echilibru și minimă decență în reacții și declarații. Câine rănit, turbat de durere, PNL nu își găsește în aceste ore liniștea necesară pentru o retragere temporară din lumina reflectoarelor, pentru a înțelege exact realitatea. Una în care nu a pierdut mai mult decât o bătălie externă, care nu afectează în mod grav realitatea internă, câtă vreme reușește să se replieze și să evadeze din grotescul în care joacă de mai multă vreme. Însă, o repliere de la dreapta spre stânga eșicherului politic european, numai liberalii români ajunși să recuze familia liberală europeană o pot explica având argumente de ordin logic.

Și încă o idee pe care prefer să o dezvolt în perioada următoare, urmărind jocul politic al salvatorului Klaus Iohannis, care, pentru a doua oară, la Sibiu, a fost înfrânt în alegerile generale în care s-a implicat. Coincidență, având același partener: Crin Antonescu (Foto: qmagazine.ro).

După ce, în 2009, se vedea premier alături de prezidențiabilul Antonescu (ieșit din cursă încă din primul tur), în 2014, tot ca anunțat premier al prezidențiabilului Antonescu, primarul Iohannis a pierdut încrederea electoratului său, acum, însă, în fața PSD. Este pentru prima dată, în cei 25 de ani de după 1990, când social-democrații reușesc această performanță, acolo unde Iohannis este văzut imbatabil. Așa cum îl cunosc, Iohannis nu va accepta umilința rezultatului de la 25 mai, urmând să caute oportunități pentru a replica, așa cum a făcut-o de cele mai multe ori în ultimii 14 ani, fără legătură cu subiectul și cauza.

P.S. – La Sibiu, un avocat fără procese, pe vremea când era ministru de Interne, se înjura ca la ușa cortului cu actualul președinte. Asta era pe vremea când se purta cheia ca simbol electoral și marinari la Transporturi. Azi, personajul este cel mai vocal și vizibil (prin presă) avocat al aceluiași președinte. Este bine, totuși, că C. Antonescu nu este avocat de profesie. Asta este o certitudine. Toate celelalte, însă …

REFERINȚE >>>
Pentrul că trebuie să știm adevărul despre onestul și bunul primar KLAUS VERNER IOHANNIS, prim-vicepreședintele PNL …
COMENTARIU | Când nimeni nu te vrea … în Guvern
COMENTARIU | Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând
COMENTARIU | Prematura îndepărtare de mase
COMENTARIU | Resuscitarea ostaticului Iohannis