Noul coronavirus (COVID-19) are origine animală, liliecii putând fi gazda inițială, însă gazda intermediară nu a putut fi confirmată încă, arată un raport prezentat de experții chinezi și ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Noul coronavirus este transmis prin picături și fomite în timpul unui contact strâns neprotejat. Răspândirea aeriană nu a fost raportată pentru COVID-19 și nu se crede că este un motor important de transmisie.
Raportul OMS-China prezintă semnele, simptomele, evoluția și severitatea COVID-19, subliniind că majoritatea persoanelor infectate dezvoltă boli ușoare și se recuperează!
De asemenea, arată că mortalitatea generată de noul coronavirus crește odată cu vârsta, cu cel mai mare impact în rândul persoanelor peste 80 de ani (21,9%).
Nu în cele din urmă, raportul realizat de echipa de experți ai OMS și ai Chinei lansează o serie de recomandări majore pentru China, pentru țările cu cazuri importate sau focare de COVID-19 și pentru public.
Pe de altă parte, potrivit rapoartelor OMS aferente zilei de 28 februarie 2020, România are înregistrat un caz confirmat COVID-19. Vezi Situation report – 39
Potrivit raportului, realizat în urma evaluărilor echipei de experți internaționali și chinezi, în perioada 16-14 februarie 2020, noul virus COVID-19 a fost descoperit la data de 30 decembrie 2019, la un pacient cu pneumonie prezentat la spitalul Wuhan Jinyintan.
Testele efectuate au fost pozitive pentru pan-Betacoronavirus. Analizele bioinformatice au indicat faptul că virusul a avut caracteristici tipice familiei de coronavirus și că aparține liniei Betacoronavirus 2B. Alinierea secvenței genomului pe întreaga durată a virusului COVID-19 și a altor genomuri disponibile de Betacoronavirus au arătat că relația cea mai strânsă a fost cu tulpina coronavirus asemănătoare cu SARS BatCov RaTG13, cu o identitate de 96%. Aceasta a condus la concluzia că virusul este își are originea în lilieci.
Izolarea virusului a fost realizată cu diferite linii celulare, cum ar fi celulele epiteliale ale căilor respiratorii umane. Infecțiozitatea celulară a virusurilor izolate ar putea fi complet neutralizată de serurile colectate de la pacienții convalescenți. Șoarecii umani trans-genici ACE2 și maimuța Rhesus provocate intranazal de acest virus izolate au provocat pneumonie multi-focală cu hiperplazie interstițială. Virusul COVID-19 a fost ulterior detectat și izolat în țesuturile pulmonare și intestinale ale animalelor provocate.
COVID-19 este un virus zoonotic. Din analizele efectuate, liliecii par să fie sursa virusului COVID-19, dar gazda intermediară nu a fost încă identificată.
Cu toate acestea, trei domenii de activitate importante sunt deja în desfășurare în China pentru aprofundarea cunoașterii cu privire la originea zoonotică a focarului de la Wuhan. Acestea includ investigații precoce ale cazurilor cu apariție de simptome în Wuhan pe tot parcursul lunii decembrie 2019, prelevarea de mediu din piața de fructe de mare și din alte piețe din zonă, și colectarea de probe detaliate despre sursa și tipul speciilor de animale sălbatice vândute pe piața.
Noul coronavirus este transmis prin picături și fomite în timpul unui contact strâns neprotejat între un infector și un infectat.
Răspândirea aeriană nu a fost raportată pentru COVID-19 și nu se crede că este un motor important al transmisiei pe baza dovezilor disponibile.
În China, transmiterea de la om la om a virusului COVID-19 a avut și are loc în mare parte în interiorul familiilor. Analiza a 344 de grupuri care au implicat 1.308 de cazuri (dintr-un total de 1836 de cazuri raportate) în provinciile Guangdong și Sichuan, a arătat că în majoritatea grupurilor (78 -85%) infecțiile au avut loc în familii.
Pentru identificarea potențialelor cazuri, China a aplicat o politică de contact meticulos pentru COVID-19. În Wuhan, peste 1.800 de echipe de epidemiologi, cu minimum cinci persoane în fiecare echipă, au urmărit zeci de mii de contacte zilnic. Statistica arată că între 1 și 5% dintre contacte au fost ulterior cazuri confirmate COVID-19.
Simptomele COVID-19 nu sunt specifice, iar semnalmentele bolii pot varia de la niciun simptom, până la pneumonie severă și deces.
Începând cu 20 februarie 2020, pe baza a 55.924 cazuri confirmate de laborator, semnele și simptomele tipice includ: febra (87,9%), tusea uscată (67,7%), oboseala (38,1%), producție de spută (33,4%), respirație scurtă (18,6 %), dureri în gât (13,9%), dureri de cap (13,6%), mialgii sau artralgii (14,8%), frisoane (11,4%), greață sau vărsături (5,0%), congestie nazală (4,8%), diaree (3,7%), hemoptiză (0,9%) și congestie conjunctivală (0,8%).
Persoanele cu COVID-19 dezvoltă, în general, semne și simptome, inclusiv simptome respiratorii ușoare și febră, în medie la 5-6 zile de la infecție (perioada medie de incubație fiind de 5-6 zile, într-un interval de 1-14 zile).
Majoritatea persoanelor infectate cu virusul COVID-19 au boli ușoare și se recuperează. Aproximativ 80% dintre pacienții confirmați în laborator au avut boli ușoare până la moderate.
Pe de altă parte, mortalitatea crește odată cu vârsta, cu cea mai mare mortalitate în rândul persoanelor peste 80 de ani (21,9%). Mortalitatea este mai mare în rândul bărbaților, comparativ cu femeile. În timp ce pacienții care nu au raportat nicio afecțiune comorbidă au marcat o mortalitate de 1,4%, pacienții cu afecțiuni comorbide au generat o mortalitate mai mare: 13,2% pentru cei cu boli cardiovasculare, 9,2% pentru diabet, 8,4% pentru hipertensiune, 8,0% pentru boli respiratorii cronice și 7,6 % pentru cancer.
Raportul realizat de echipa de experți ai OMS și ai Chinei au lansat o serie de recomandări majore pentru China, pentru țările cu cazuri importate și/sau focare COVID-19, dar și pentru public, asupra acestora din urmă insistând în cele ce urmează.
Pentru țările cu cazuri importate și/sau focare COVID-19
Activarea imediat la cel mai înalt nivel a protocoalelor naționale de gestionare a răspunsului, pentru a asigura o abordare generală și cuprinzătoare pentru a limita COVID-19, prin măsuri de sănătate publică non-farmaceutice.
Prioritizarea constatării active, exhaustive a cazurilor, testarea și izolarea imediată, urmărirea contactelor și carantina riguroasă a contactelor apropiate.
Educația publicului larg cu privire la gravitatea COVID-19 și rolul acestora în prevenirea răspândirii acestuia.
Extinderea supravegherii pentru a detecta lanțurile de transmisie COVID-19.
Efectuarea de planificări și simulări de scenarii multisectoriale pentru desfășurarea de măsuri cât mai stricte, pentru întreruperea lanțurilor de transmise a virusului, acolo unde este necesar prin suspendarea adunărilor publice, închiderea școlilor și locurilor de muncă.
Pentru public
Înțelegerea faptului că COVID-19 este o boală nouă, dar că focarele pot fi gestionate cu un răspuns corect și că marea majoritatea persoanelor infectate se vor recupera.
Adoptarea și aplicarea cu rigurozitate a celor mai importante măsuri de prevenție, prin spălarea frecventă a mâinilor și acoperirea întotdeauna a gurii și nasului atunci când se strănută sau tușește.
Atenția permanentă asupra semnele și simptomelor COVID-19 (febră și tuse uscată).
Implicarea socială pentru contracararea COVID-19, inclusiv prin adoptarea unor practici mai stricte de „distanțare socială” și ajutarea populației vârstnice cu risc ridicat.
Documentul integral poate fi consultat AICI
Pingback: PAN-ISTERIA COVID-2019 - o criza provocata si un razboi psihologic, ca PAS NECESAR SPRE DICTATURA A "STATULUI GLOBAL"? Care este rolul OMS in aceasta afacere cu SANATATEA si FRICILE oamenilor? Dr. VASILE ASTARASTOAE: "Speriati de epidemie, oamenii par sa se fi resemnat cu noile intruziuni si, uneori, chiar accepta cu bucurie introducerea unui SISTEM DIABOLIC de SUPRAVEGHERE SI CONTROL" - Cuvântul Ortodox