Afacerile din domeniul sclaviei moderne exceed competențele diplomației de la București, iar recunoașterea acestei realități arată cât de nesemnificativă a devenit nu doar forța acesteia, ci mai ales incapacitatea de reacție în fața unor situații complexe. Însă, cel mai demn de semnalat, este faptul că ambasadorul României în Germania spune în clar că toată afacerea în care sunt implicați muncitorii sezonieri români se derulează peste capul autorităților române. Mai clar, că este o afacere privată care generează probleme, dar că vinovați în final sunt cei care vin la muncă, atâta timp cât nu se supun regulilor impuse de proprietarii germani!
“Trebuie știut că, deși nu am fost responsabili de apariția acestor situații (nu am fost parte a proceselor de decizie care au dus la venirea sezonierilor în Germania)”, spune Ambasadorul Emil Hurezeanu.
Și mai spune ceva, extrem de relevant pe relația România – Germania: “Dumneavoastră reprezentați o realitate extrem de importantă a legăturilor actuale dintre România și Germania (…), să avem grijă ca aceasta să evolueze (…) fără cicatrice emoționale sau instituționale de care să ne fie mai apoi rușine.”
Dar, să analizăm pe larg mesajul trimis în urmă cu două zile, la 24 Aprilie 2020, de Ambasadorul României în Germania, jurnalistul Emil Hurezeanu. Acesta a socotit să se adreseze într-un mesaj fluviu, alambicat și deloc aplicat intitulat “Mesaj către sezonierii români din Germania și către toți cei interesați de soarta acestora”.
Abuzând de litere și exprimări de un ridicol nedemn pentru idea de diplomație, Ambasadorul Hurezeanu demonstrează câteva idei: 1. Că nu înțelege că se adresează în principal unui public obișnuit să muncească, nu să citească; 2. Că românii vizați sub interesați de soluții, nu de scuze; 3. Că prin tot ceea ce a transmis și promovat prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe de la București nu a făcut decât să sublinieze incapacitatea de sprijin pentru românii duși la muncă în Germania.
Efectul specialiștilor care nu înțeleg nimic din relaționarea cu China
Pentru a evidenția cele trei teme anterioare, voi reda câteva pasaje care, odată în plus, accentuează uriașa distanță dintre diplomație și reflexele de jurnalism de salon practicat de domnul Emil Hurezeanu.
“Trebuie știut că, deși nu am fost responsabili de apariția acestor situații (nu am fost parte a proceselor de decizie care au dus la venirea sezonierilor în Germania), am considerat că trebuie să ne asumăm răspunderea soluționării lor.”
“Sigur, nu sunt excluse abuzurile din partea angajatorilor, bunăoară se critică des faptul că fermele ar ține mai mult decât este rezonabil cărțile de identitate.”
“Există și alt fel de probleme: autoritățile germane se văd nevoite să caute cetățeni români care au părăsit carantina și care pot reprezenta un risc epidemiologic pentru sănătatea publică. Ambasada României la Berlin atrage atenția că și aici, în Germania, ca și în România, aceasta este o faptă deosebit de gravă. În acest context, apreciem că „ideile“ de exacerbare a conflictelor sau, mai grav, de părăsire a locului desemnat de carantină (spre ex. pentru a căuta de lucru în alte ferme), reprezintă o formă de iresponsabilitate. Persoanele care fac acest lucru se expun riscului unor consecințe penal-administrative și financiare majore și asupra cărora, odată pornite mecanismele instituționale specifice, nu mai putem avea niciun fel de influență.”
“Dumneavoastră reprezentați o realitate extrem de importantă a legăturilor actuale dintre România și Germania și trebuie să încercăm cu toții, să avem grijă ca aceasta să evolueze într-un mod folositor pentru toți cei implicați, fără cicatrice emoționale sau instituționale de care să ne fie mai apoi rușine.”
Textul integral al Ambasadorului Hurezeanu poate fi lecturat pe site-ul MAE, AICI
Este inutil să mai subliniez faptul că Ambasada României în Germania prezintă în lumina reflectoarelor diplomatice afacerile sclavagismului modern, în care sunt implicați deopotrivă români și germani, de la cele mai înalte nivele în stat.
Ambasadorul Maior un executant loial în războiul informațional SUA vs. Rusia
Firește, fiind o afacere derulată cu “spate” politic agreat de UE, procurorii români nu îndrăznesc să facă pe haiducii.
Ce ne rămâne de făcut? Cel mult să așteptăm mesaje fluviu și din partea ambasadorilor din Italia, Austria, Spania, Marea Britanie etc. acolo unde românii au devenit marfă sezonieră, pentru muncile de jos ale egalelor din Uniunea Europeană a drepturilor și libertăților interzise în România și oricum falcultative pentru puterile occidentale atunci când intră în relația cu spațiu Europei Centrale și de Est!
