“Multilateralism în doi”! REZOLUȚIILE UE, DIZARMONICĂ POLITICĂ! (III)

RUSIA

De departe, cele mai dure discuții pe tema drepturilor și libertăților au fost și sunt duse cu Moscova, acolo unde liderii se comportă nu doar fără menajamente în relația cu Bruxellesul, ci și fără echivoc.

Conferința de presă la 5 Februarie a.c., la care au participat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de Securitate – vicepreședinte al Comisiei Europene, și Sergey Lavrov, ministrul rus de Externe, în calitate de gazdă, a fost o lecție de diplomație derulată după toate regulile și coordonatele impuse de cadrul legal internațional!

Pe scurt, în ciuda tuturor mesajelor primite, Moscova a reiterat lui Brorrell că se află în Rusia și că în Rusia se aplică legile și Constituția Rusiei!

Stenogramele puse la dispoziție de fiecare parte, fiecare făcând excepție de răspunsul celeilalte, arată ceea ce am subliniat deja și anume o tensiune în ascensiune, evidențiată atât de Lavrov, cât și de Borrell.

Potrivit ministrului rus de Externe, relațiile dintre Rusia și UE “traversează o perioadă dură, parțial legată de restricțiile unilaterale ilegitime impuse de UE sub pretexte extrem de false”. Chiar și în aceste condiții, “ambele părți și-au confirmat interesul pentru menținerea și extinderea dialogului nostru, inclusiv cu privire la chestiuni în care pozițiile noastre diferă, care sunt numeroase”. Însă, “degradarea în continuare a legăturilor noastre poate duce la consecințe negative și imprevizibile”.

Câtă vreme statisticile ruse arată relațiile comerciale bilaterale sunt la aproape jumătate din nivelul anilor 2012-2013, UE rămâne cel mai mare partener comercial și economic al Federației Ruse.

“În mod clar, ar exista mult mai puține probleme dacă multe state occidentale s-ar fi abținut de la jocuri de noroc geopolitice nesăbuite în Orientul Mijlociu și Africa de Nord”, a declarant Lavrov, exprimând speranța că, “în elaborarea politicii sale, Uniunea Europeană va lua în considerare interesele legale ale Rusiei în apropierea frontierelor sale și în relațiile sale cu vecinii și aliații din vecinătate. Ar fi corect să ne punem de acord asupra principiilor care ar include angajamente de a nu se amesteca în treburile statelor suverane, fie în spațiul post-sovietic, în Balcanii de Vest sau oriunde altundeva”.

Iar pentru a fi și mai clar, Lavrov a punctat fără menajamente, privind relația cu UE și ambițiile de reconfigurare globală:

“(…) partenerii internaționali trebuie să își rezolve problemele exclusiv prin dialog. Presiunea puterii, ultimatumurile, sancțiunile și sancțiunile prin restricții exterioare asupra celor care doresc să dezvolte relații normale sunt metode și instrumente dintr-un trecut colonial. Din păcate, Uniunea Europeană recurge din ce în ce mai mult la aceste instrumente, care sunt o invenție americană. Asta e trist.” (…)

“Va fi o lume multipolară care să asigure egalitatea tuturor actorilor majori, inclusiv UE sau va fi o așa-numită lume multilaterală care este o acoperire pentru a justifica metodele unui aranjament mondial unipolar? (…)
Când inițiative privind un multilateralism eficient sunt propuse, de exemplu, de Franța și Germania, începem să analizăm acest slogan. Se pare că Uniunea Europeană este presupusă a fi un ideal de multilateralism, în timp ce altele trebuie să urmeze în urma ei.
Acestea sunt probleme filosofice, dar sunt legate în practică de politica reală.”

La presiunile și sancțiunile UE, Rusia solicită echilibru și o analiză corectă a tuturor evenimentelor și pozițiilor, inclusiv în ceea ce privește “cele cinci principii”* exprimate de Federica Mogherini.

“Voi menționa doar un principiu, cel care spune că relațiile cu noi vor fi normalizate de îndată ce Rusia va îndeplini Acordurile de la Minsk. În paralel, președintele Ucrainei, Vladimir Zelensky, spune că nu îi plac acordurile de la Minsk, dar va trebui să le păstreze, deoarece acest lucru îi va permite să mențină sancțiunile împotriva Rusiei. Această capcană în care s-a băgat UE este orientativă. Am întrebat Berlinul și Parisul (…) ce părere au despre aceste declarații ale președintelui Zelensky, dar întrebările noastre rămân fără răspuns. Orice persoană mai mult sau mai puțin sensibilă va înțelege că această problemă este absolut artificială.”

* În martie 2016, miniștrii de externe ai UE și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, au convenit asupra a cinci principii directoare pentru relațiile UE-Rusia: punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk; legături mai strânse cu foștii vecini sovietici ai Rusiei; consolidarea rezistenței UE la amenințările rusești; angajarea selectivă cu Rusia în anumite aspecte, cum ar fi combaterea terorismului; și sprijin pentru contactele interumane. Vezi AICI

Cât privește tema drepturilor omului și de tratamentul aplicat manifestanților, Moscova îndeamnă UE să privească mai atent în propia curte. Rusia a oferit oficialilor din țările UE o serie de imagini video în care se observă brutalitatea cu care acționează forțele de ordin, a cerut SUA să ofere informații “care să clarifice locul celor care au fost reținuți în timpul evenimentelor de la Capitolul SUA”, câteva zeci fiind acuzați că au atacat forțele de ordine americane, faptă care pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.

Mai mult, Lavrov a evidențiat că “există multe cazuri în Europa în care instanțele sunt suspectate că au emis verdicte politizate”, subliniind condamnarea celor trei spanioli, la mai mult de zece ani de închisoare, pentru organizarea referendumurilor în Catalonia. Solicitați de țările colege din UE să revoce sentințele, autoritățile spaniole au replicate că în Spania se aplică sistemul juridic spaniel și au cerut să nu le fie puse la îndoială deciziile adoptate de instanțe în temeiul legilor proprii.

“Exact asta vrem de la Occident, în ceea ce privește reciprocitatea”, a conchis Lavrov, ca o amplă și extinsă paranteză la cazul Navalny (pe care îl voi prezenta în capitolul următor).

Concluzionând, ministrul Sergey Lavrov a exprimat încă odată, în clar, modul în care Moscova observă atitudinea Uniunii Europene în relația bilaterală:

“Ne-am obișnuit ca Bruxelles-ul să aplice sancțiuni unilaterale fără nicio justificare juridică din ce în ce mai des. Plecăm de la presupunerea că UE nu este un partener de încredere, cel puțin în etapa actuală. Sper că în viitor se va acorda o atenție strategică interesului fundamental al UE față de vecinii săi cei mai apropiați și că discuțiile pe care le-am purtat astăzi vor promova mișcarea către o traiectorie mai constructivă. Suntem pregătiți pentru asta.”

UN MIC MOMENT DE RESPIRO …

Pentru a înțelege și mai profund punctul de vedere al guvernului de la Moscova în fața asaltului politic și economic pe care Occidentul îl duce (și) în numele drepturilor și libertăților, este interesant de observat un pasaj din declarațiile ministrului Sergey Lavrov cu ocazia ceremoniilor dedicate Zilei Diplomaților din Rusia, eveniment marcat la câteva zile după vizita lui Josepp Borrell.

“Încercările Rusiei de a deveni un stat independent, de a-și susține dreptul la o politică externă independentă și de a proteja dreptul internațional se opun unei rezistențe tot mai dure a colegilor noștri occidentali, care ar dori să ne învețe „ascultarea”. Ei ar dori ca noi să acceptăm interpretarea extrem de discutabilă a valorilor umane comune, o interpretare care contrazice tradițiile culturale și civilizaționale ale Rusiei. Ar dori ca Rusia să devină un teritoriu „convenabil” pentru promovarea propriilor interese de securitate, economice, sociale și politice. Putem vedea că acestea devin din ce în ce mai agresive în fiecare zi care trece.” (Vezi integral AICI)

SĂ REVENIM, LA … VIZIUNEA UE

În egală măsură, punctele de vedere și opiniile exprimate de înaltul reprezentant al UE, vicepreședintele Comisiei Eurpene, Josep Borrell, sunt extrem de importante și demne de urmărit, cu atât mai mult cu cât nervozitatea europeană a escaladat după vizita la Moscova, prima a unui înalt official de după 2017.

Înaintea plecării la Moscova, Josep Borrell declara, la 29 Ianuarie, că “relația cu Rusia este una dintre cele mai complexe ale UE”, și că “dincolo de problemele de conflict, există și domenii în care UE și Rusia cooperează sau trebuie să coopereze mai mult, care necesită o atenție urgentă”. Borrell a evidențiat că pe agenda discuțiilor se vor regăsi drepturile și libertățile, situația din Ucraina, Iran, pandemia Covid-19 etc.

În timpul declarațiilor ocazionate de conferința de presă din data de 5 Februarie a.c., Borrell a fost mult mai clar în exprimarea pozițiilor UE față de Rusia, clarificarea accentuată odată întors la Bruxelles.

În conferința de presă comună cu ministrul Lavrov, Josep Borrell a declarat:

“Ne vedem mai degrabă ca un concurent sau rival, decât ca un partener”, chiar dacă “Uniunea Europeană este primul partener comercial al Rusiei. Uniunea Europeană este cea mai mare sursă de investiții străine directe din Rusia”.
“(…) evenimentele atât în țară, cât și în străinătate îngreunează relația pe care am visat-o în anii 1990, când am vorbit despre o Europă de la Lisabona la Vladivostok. Astăzi este mult mai dificil decât acum 20 sau 30 de ani.”

Cum era de așteptat, Borrell, altfel un politician cu o experiență și o notorietate imposibil de contestat, odată ce a îmbrăcat haina de oficial european a asumat fracturile de logică la nivel politic și diplomatic. Iată un prim exemplu:

Deși respectăm pe deplin suveranitatea Rusiei și propria responsabilitate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor sale internaționale, Uniunea Europeană consideră că aspectele legate de statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertatea politică sunt esențiale pentru un viitor comun, atât pentru Uniunea Europeană și Rusia.”

Este lipsit de sens să subliniez că atunci când respecți, nu pui condiții și condiționezi o relație, cu atât mai mult cu cât o faci cu încălcarea regulilor diplomatice elementare! Nu mai vorbesc de dublul limbaj deja subliniat și asupra căruia voi reveni în capitolul dedicat “Afacerii Navalny”.

O reacție interesantă a lui Borrel a fost consemnată în momentul în care a fost solicitat să comenteze imaginile video privind drepturile și libertățile asigurate în țările UE, în timpul demonstrațiilor, imagini puse la dispoziție de partea rusă.

Dacă răspunsul începe cu … “Ei bine, nu am avut ocazia să vizionez acest videoclip, care a fost produs de autoritățile ruse, dar, cu siguranță, utilizarea excesivă a forței nu se întâmplă doar în Rusia.” A doua frază a răspunsului consține cel puțin o contradiție a primei fraze: Peste jumătate din acest videoclip a fost legat de utilizarea excesivă a forței în SUA și trebuie să vă spun decât atunci când s-a întâmplat și, din nefericire, s-a întâmplat, am emis și declarații prin care condamnăm utilizarea excesivă a forței.”

Te întrebi, logic, dacă Borrell a văzut sau nu imaginile puse la dispoziție de partea rusă?

La o zi după conferința de presă, biroul de presă al vicepreședintelui Borrel emite un comunicat în care anunță încheierea vizitei în Rusia, comunicat în care sunt reluate temele generale: drepturi, libertăți, Navalny, Ucraina, Belarus, conflictele din vecinătate, respectarea integrității teritoriale și suveranității națiunilor, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acordul nuclear iranian și Procesul de pace din Orientul Mijlociu.

În comunicat se arată că pe durata prezenței la Moscova, oficialul UE “a adus un omagiu lui Boris Nemtsov, un lider al opoziției care a fost ucis acum șase ani în inima Moscovei, la locul asasinării sale”.

Prin urmare, deși a adus un nou afront guvernului rus, Borrell s-a bucurat de toată libertatea necesară pentru a da o nouă palmă Kremlinului, acuzat (fără proble) de moartea lui Nemtsov.

Pentru a concluziona vizita în Rusia, în comunicat se mai arată că “relațiile sunt departe de a fi satisfăcătoare”, motiv pentru care “canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, nu numai pentru a descalifica crizele sau incidentele, ci pentru a organiza schimburi directe, a transmite mesaje ferme și sincere”.

Dar … odată ajuns la Bruxelles, Josep Borrell schimbă tonul în cadrul unei dezbateri inițiate de Parlamentul European, privind vizita la Moscova Luările de poziție exprimate de Borrel sunt mult mai nuanțate, mai dure și parcă pe nivelul celor criticilor care au cerut sancționarea, până la demiterea din funcție.

În fața deputaților din PE, la data de 9 februarie, Borrell declara“Rusia nu și-a îndeplinit așteptările de a deveni o democrație modernă” (!?) și că “există o dezamăgire profundă și o neîncredere tot mai mare între Uniunea Europeană și Rusia”.

Parcă pentru a justifica vizita la Moscova, oficialul european a declarat:

“(…) am vrut să testez, de asemenea, dacă autoritățile ruse sunt interesate de o încercare serioasă de a inversa deteriorarea relațiilor noastre și profitați de oportunitatea de a purta un dialog mai constructiv. Răspunsul a fost clar: nu, nu sunt. Nu sunt dacă continuăm să punem situația politică și problemele legate de drepturile omului în pachet. Dar drepturile omului fac parte din ADN-ul nostru; nu putem refuza să vorbim despre asta.”

Pentru a sublinia acestă idee, Borrell a accentuat că: “guvernul rus merge pe o cale autoritară îngrijorătoare”. Apoi, a făcut o declarație uluitoare:

“Într-adevăr, actuala structură de putere din Rusia – aș vrea să vorbesc despre „structura de putere din Rusia” și nu despre „Rusia”, deoarece „Rusia” [este] poporul rus – actuala structură de putere din Rusia care combină investiții economice interesele, controlul militar și politic nu lasă nicio deschidere pentru statul democratic de drept.”

Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului său Reprezentant, contestă fără echivoc guvernul și actuala putere de la Moscova!

Nu mai departe, “vizita a confirmat tendința de lungă durată prin care Rusia se deconectează de Europa”.

Dar, chiar dacă este posibil să adopte noi sancțiuni unilaterale la adresa Rusiei, Uniunea Europeană “în ciuda oricărei dificultăți, este foarte important să păstrăm spațiul pentru angajamentul oficial acolo unde este în interesul nostru”.

Mai mult, UE trebuie să găsească “o modalitate de a continua implicarea cu societatea rusă. Rușii formează, în cea mai mare parte, o țară europeană și o parte importantă a populației ruse dorește să mențină legături puternice cu Uniunea Europeană și adăpostește aspirații democratice autentice. Nu ar trebui să le arătăm spatele. Poate că puterea rusă vrea să se deconecteze, să se deconecteze de Europa, dar nu ar trebui să ne deconectăm de societatea civilă rusă, de poporul rus”.

Nu în cele din urmă, Borrell a arătat că “Rusia consideră că Uniunea Europeană este (…) un apendice al Statele Unite (…) că avem duble standarde. (…) Suntem aliați ai Statelor Unite, dar nu suntem aliniați 100% cu ei cu privire la toate pozițiile pe care le adoptă și la toate deciziile pe care le iau. Nu. Există cazuri în care, dacă nu suntem de acord, trebuie să spunem acest lucru – și o facem. O facem atunci când credem că este necesar și adecvat să facem acest lucru”.

VA URMA

REFERINȚE >>>

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, De departe ... România, Din arhive, EU Centrală şi de Est, Europa, Europa - Asia, Înţelege China, Multilateralism ... în doi, România, România - China, Rusia, Uniunea Europeană, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.