Am evitat o reacție rapidă în urma dialogului Ion Cristoiu – Marcel Ciolacu dintr-un considerent simplu. După o oră și jumătate de dialog, nu am înțeles mare lucru de la liderul noului guvern al președintelui Klaus Iohannis. Ciolacu este pasionat de glumițe, multe proaste spre idioate, de fraze fracturate fixate în atele, dar și de cap: „nici nu m-a dus capul”, „nu suntem nebuni la cap”.
Am evitat să scriu la cald despre interviul realizat la „Gândurile lui Cristoiu”, pe Aleph News, pentru că am simțit acut nevoia să revizionez dialogul, în care domnul Ion Cristoiu a fost profesorul, dacă vreți premierul, care l-a scos la tablă pe elevul Marcel Ciolacu. Un elev aflat la primele ore de conducere (guvernamentală), fapt pentru care manifestă o singură pasiune: accelerație-frână, accelerație-frână, accelerație-frână, până te duce la starea de rău fizic, iar pe cei mai sensibili … la vomă!
Domnul Ciolacu accelerează curajos când pozează în cocoș peste un guvern în care nu deține controlul. Ciolacu pozează în cocoșul independent decizional, deși este constrâns de UE, de Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), de NATO, de ambasade, de investitorii străini și cam tot ce există pe lume … dar nu este românesc.
Dialogul Cristoiu-Ciolacu a fost un sparing între doi pugiliști din categorii intelectuale aflate la mare distanță. În timp ce Ion Cristoiu puncta cu menajament, lansând întrebări decisive, Marcel Ciolacu încerca să impresioneze cu joc de glezne, cu fente, cu lovituri în gol, pe lângă subiecte. Timp de 90 de minute.
Interviul a fost un eveniment exclusiv pentru că a fost primul acordat de Marcel Ciolacu. Altfel, a fost o demonstrație publică despre cum a ajuns România la nivel de lider: hazardat, impostor, poltron, cu fente și un limbaj de om care nu s-a lăsat mânjit de prea multă lectură. Vorbitul este suficient. Prost, limitat, lipsit de logică, de coerență. Pare o condiție obligatorie pentru funcția de premier în „România educată”. În această realitate, cum și în fața cui poate sta pe poante, cum poate merge pe sârmă, un uriaș lipsit de grație și pregătire?
Dialogul a început cu o întrebare extrem de bine țintită, care i-a oferit premierului Ciolacu o primă șansă ca să arate că înțelege funcția în care a ajuns prin rotație. După ce a respins teoria potrivit căreia deciziile din România se iau în afara țări, în următoarea idee a clarificat că „România nu se poate dezvolta fără Uniunea Europeană”.
Suntem exact ca băieții de pe Târgu Ocna: suntem sau nu mai sundem independenți decizionali?
„Baliverne”, ca să îl citez pe aprigul Ciolacu. Pentru că fără UE și NATO, România ar fi „o țară fragilă și mai ales în contextul războiului regional (…) am fi la fel de vulnerabili ca și Republica Moldova”.
Asculți, îți faci cruce și scuipi în sân. Marcel Ciolacu, premierul României, pare decupat din Poiana lui Iocan, după ce a pierdut numărul la cinzeacă.
Întrebat despre independența României, Ciolacu face teoria capturării în UE și NATO, spre deosebire de Republica Moldova care nu este capturată, prin urmare este vulnerabilă.
Pe scurt, Ciolacu știe că România nu primește ordine din afară, ci se aliniază unor rigori.
Urmează o primă lovitură de maestru. După ce afirmă că România nu știa și nu știe ce include PNRR, Ciolacu este întrebat de domnul Cristoiu: „Acum știm?”, iar răspunsul este unul de bilete de papagal: „Categoric!”.
Cum și când a aflat gângavul Ciolacu ce cuprinde PNRR? Între două linii de metrou, între două zboruri low cost?
„Ion Cristoiu: Spuneți-mi trei lucruri la care noi ne-am angajat fără să știm și ne-am angajat ca proștii?
Marcel Ciolacu: Păi, nu …
Ion Cristoiu: Unu …
Marcel Ciolacu: În primul rând este structurat greșit. El nu are o coerență în aplicarea reformelor. De exemplu pensile. Pensiile speciale trebuiau să fie la pachet cu legea pensiilor. Nu trebuiau legi separate. Pentru că așa vezi întregul tablou. Legea salarizării. Domne, care-s prioritățile: legea pensiilor unde închizi inechitățile, pe ormă intri pe legea salarizării unde trebuie să vii anumite categorii și grupată. N-au avut o coerență și un plan strategic de aplicarea acestui PNRR … și sunt proiecte care nuuuu … au rost. … zeci de mii pe piste de bicicletă într-o țară, în comune unde nu ai apă și canal. Ai venit cu granturi pe zone pe care tu nu puteai să le finalizezi până în 2026. PNRR-ul, avem până pe 31 August termen să terminăm negocierile de modificare a PNRR-ului, respectiv de reducere a grantului …
Ion Cristoiu: Vă duceți … le-ați pregătit? … Până pe 31 când vă duceți?
Marcel Ciolacu: Categoric o să ajung până pe data de 31 …
Ion Cristoiu: Vă duceți dumneavoastră personal?
Marcel Ciolacu: O să meargă înainte miniștrii de resort, cum este normal, și pe urmă o să mă duc eu.”
Un discurs obositor, de politician mediocru ajuns în capul guvernului pentru că a fost lăsat de cei care decid în afara României. Simplu.
Odată ajuns premier, Ciolacu se ceartă cu „fostul premier”, fără să îl numească (poate să fie Orban, Cîțu, Cucă). Este cert că „fostul premier” era de la PNL, cum este cert că PSD-ul condus de Ciolacu a fost complice la PNRR-ul pe care astăzi îl critică. Poate tocmai de asta, Ciolacu a afirmat, repetat: „nu vreau să caut vinovați”. Dar …
„… am și eu o răbdare. Nu voi accepta, chiar de la partenerii de coaliție … și v-am spus pe ce … mulți dintre partenerii de coaliție pe care mă bazez și din colegii mei din partidul Social Democrat. Nu voi accepta ipocrizia. Nu caut vinovați, căutăm soluții împreună, mi le asum, fără nici cea mai mică problemă. (…)”
Este uluitor modul în care prim-ministrul României de azi își construiește ideile, frazele, succesiunea și construcția logică. Este perfect desprins din România educată!
„Eu nu pot să mă duc, eu Marcel Ciolacu, știam de când mi-am luat mandatul, am fost învestit, știam că voi juca zi de zi cu mandatul pe masă. Fiindcă este normal să fac acest lucru. Eu nu pot să mă duc acasă, domnu Cristoiu, să mă uit în oglindă, că eu nu am luat măsurile, iar România a intrat într-o instabilitate și a pierdut cel mai important tren al ei. Fiindcă nu sunt ipocrit.”
Încercând să scoți cuvânt cu cuvânt această declarație, ți se face face creierul praf și pulbere. Cum să înțelegi ce anume vrea să spună Marcel Ciolacu, altfel decât făcând presupuneri?
Dornic să îndrepte „România normală”, premierul Ciolacu declară că așa nu se mai poate!
Ciolacu de la PSD este supărat pe toți bugetarii care stau degeaba, care primesc sporuri, care se calcă că picioare. Pe toți!
Din aceștia toți, măcar 30% sunt din sau afiliați PSD, de la primării de comune și deconcentrate, la secretari de stat în ministere și consilieri guvernamentali. Supărat, Ciolacu este gata să facă ordine și disciplină, pentru că „România se află în cel mai important moment de dezvoltare a României, atât financiar, cât și în ceea ce privește reformele”.
Să mori, nu alta, în fața acestui nou moment istoric.
În fața valurilor de aberații lansate de Ciolacu, cu un zâmbet care trăda pierderea răbdării, pentru o clipă, domnul Ion Cristoiu a reușit să întrerupă delirul politicianist, pentru a spune sec: „Eu vă atrag atenția, prietenește, că vă ia dracu cu așa ceva!”
A fost o emisiune spectacol, de manual jurnalistic deschis la pagina despre cum să dezbraci un politician până la rezonanța magnetică a golului din măduva lipsei de rațiune.
Nu mai insist pe dialog. Marcel Ciolacu este relevant și reprezentantiv pentru România educată: incompetent, impostor, gargaragiu convins că este în funcție pentru competența și viziunea de a schimba o țară aflată … „în cel mai important moment de dezvoltare”.
O ultimă subliniere. În ciuda importanței interviului, momentului, mesajelor, observ că interviul realizat de domnul Ion Cristoiu cu premierul Marcel Ciolacu este absent de pe pagina Guvernului României.
Interviul a fost realizat marți seara. Până la ora la care scriu acest text pe site-ul gov.ro nu apare nimic, nici la Agenda publică, nici pe Comunicarea publică, nici în zona rezervată presei. Nimic!
Este o altă dovadă că premierul Ciolacu are o echipă care înțelege logica, rosul și valoarea comunicării exact și în limitele în care se exprimă șeful actualului guvern: mediocru, obositor, redundant, încâlcit, dar plin de inițiative pe care este incapabil să le prezinte și explice coerent! Pe limbajul domnului Ciolacu … o mermeleală.
Emisiunea poate fi urmărită integral, AICI
Sunteți un om manierat sa spuneti despre Ciolacu ca este „medicru”… Chiar un compliment… Iar Maestrul Cristoiu pe care il respect, trebuia sa-i spuna pe fata ca prostia nu doare. Va multumesc Dl-e Tomozei pentru tot ceea ce scrieti si noroc cu putini ziaristi de talie mondiala ca dvs si Maestrul ca mai avem ce citi… De restul este „alba -neagra” zi de zi, o minciuna pepetuata la rang de politica…. Vai de noi!
Merita luat in seama efortul Maestrului Ion Cristoiu
Pe vremuri era un banc,in realitate era adevarat,un faimos profesor de matematica din Bucuresti facea meditatii doar cu copii de nomenclaturisti…cand ramanea fara tigari,il suna pe ministru si il intreba,de ce are nevoie un profesor sa invete un tampit?-de rabdare si tutun…rabdare am…tutun nu am…si ministru isi punea soferul sa-i duca profesorului un cartus de kent….Matrosenco se numea Profesorul…
Trist…. am ajuns o tara in care o persoana precum Ciolacu’ a devenit prim-ministru…………….
În această colonie nu există prim-ministru, ci prim-sinistru.
A mai fost unu’ Cîțu . Și mai e unul sus de tot : Păluga de Santa Klaus !
Îi cer scuze idolului meu , maestrul Ion Cristoiu că n-am putut urmări interviul pînă la sfîrșit . E prima dată de la Loviluție cînd pățesc așa ceva . Ca la circ : dresorul îl întreabă pe Leu ” și ce ști să mai faci ? ” !
Tovarase Mihaiu , la modul indicativ, timpul prezent,persoana a doua , singular, verbul ”a sti” este ”stii”, iar nu ”sti” cum scrii tu, marele catavenc si jurnalist cu stai, no’a sa ?
Daca e vorba de un citat, spune-ne si noua sursa , ca sa nu credem ca esti agramat.
Sînt doar un umil cititor și am 58 de ani . Coțohîrlelor și Coțofenilor agramați care apar la TV , vorbesc la RADIO sau se exprimă pe unde pot îi ” gratulați ” la fel ? Chiar și graba sau neatenția în redactarea unui articol a Maestrului , sau chiar a domnului Dan le înfierați la fel ? Toate cele bune vă doresc și sînt bucuros că Pruteanu e etern !