Principatul Moldova și Imperiul Chinez sub domnia împăratului Kangxi au intrat aproape simultan în cartografia modernă mondială, în 1737, grație tiparului inventat în China și efortului depus de Dimitrie Cantemir care avea să tipărească la Amsterdam prima hartă a Moldovei, păstrată în manuscris şi publicată prin grija fiului său, Antioh, la acea vreme Ambasador al Rusiei în Marea Britanie, a susținut, astăzi, istoricul româno-francez Ștefan Lemny, în cadrul conferinței „Dimitrie Cantemir, deschizător de drumuri al culturii românești în lume – ilustru contemporan al împăratului Kangxi”, prezentată în cadrul Universității de Studii Străine din Beijing (BFSU).
În cadrul unui proiect inițiat de Institutul Cultural Român (ICR) Beijing, istoricul și cercetătorul Ștefan Lemny, Doctor în științe al Universității Sorbona, șef al colecțiilor de istorie modernă din cadrul Bibliotecii Naționale a Franței, a prezentat o sinteză a celor peste 50 de ani dedicați cercetării vieții și activității domnitorului Moldovei Dimitrie Cantemir (1673-1723). Prezentarea a vizat relațiile de contact ale moștenirilor culturale comune spațiului Țării Moldovei și Chinei.
„Remarcabil prin vastitatea creației sale în cele mai variate domenii și prin rolul său de pionier în afirmarea culturii române pe plan internațional, Dimitrie Cantemir, prin originalitatea personalității sale, a fost recunoscut încă din timpul vieții, fiind considerat drept prinț între filosofi și filosof între prinți, un om aflat pe cele mai înalte poziții ale puterii, dar care, în același timp, s-a dăruit cu o pasiune neobosită îndeletnicirilor cărturărești”, a afirmat Ștefan Lemny în fața audienței formată din cadre universitare și studenți, în mare parte reprezentanți ai secției cu predare în limba română.
Personalitatea și moștenirea lăsată de Cantemir au fost evidențiate de Ștefan Lemny într-o interesantă și consistentă paralelă a personalităților epocii, fiind cunoscut că împărații chinezi și curtea imperială chineză au furnizat istoriei inclusiv puternice repere de ordin cultural. Între cei evidențiați se numără împăratul Kangxi (1654–1722), Dinastia Qing, declarat Împăratul înțelept și sfânt, contemporan cu Dimitrie Cantemir, dar și Nicolae Milescu (1636–1708), ajuns la curtea împăsatului Kangxi în calitate de trimis diplomatic al țarului Rusiei, Alexei (1645-1676).
Prezentarea realizată de istoricul și cercetătorul Lemny a vizat o serie de zone de contact cultural: literatură, morală, filosofie, istorie, teologie, cartografie, muzică și arte, care îl plasează pe Dimitrie Cantemir în spațiul de educație și preocupare al împăraților chinezi, conferința surprinzând o motivată alăturare cu Împăratul Kangxi. Mai mult, Cantemir a fost inventatorul unui sistem de notație muzicală, o premieră pentru lumea otomană, care a sprijinit păstrarea unui bogat repertoriu din epocă, inclusiv a propriilor sale compoziții. Tot Cantemir este autorul unui tratat muzical original intitulat „Cartea științei muzicii”, dedicat sultanului Ahmed al III-lea, tratat conservat până azi în manuscris.
Pe acest fond, istoricul româno-francez Lemny îl plasează, din nou, pe Dimitrie Cantemir împăraților chinezi care au avut o pasiune și au lăsat o moștenire muzicală, Cantemir fiind primul român care a adus o contribuţie la patrimoniul muzical mondial, totodată o contribuție originală, prin repertoriul oriental-otoman promovat.
În cadrul consistentei conferințe susținută de istoricul Ștefan Lemny, personalitatea domnitorului Dimitrie Cantemir a fost conturată în cadrul patrimoniului cultural al umanității ca fiind prima personalitate majoră a culturii române de talie mondială, urmat de Constantin Brâncuși, George Enescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade.
Ca solid argument pentru valoarea moștenirii lui Dimitrie Cantemir, Dr. Ștefan Lemny a arătat că „nu există o recunoaștere mai sugestivă a acestui prestigiu decât înscrierea sa într-o operă unică în genul ei și anume enciclopedia marilor nume ale științei universale, înscrisă în friza murală a Bibliotecii Saint-Geneviève, realizată de arhitectul Henri Labrouste în anii 1850, în inima Parisului, lângă Pantheon”.
Evenimentul moderat de Prof.Univ.Dr. Dong Xixiao – doctor în limba română, cu participarea Prof.Univ.Dr. Ding Chao – doctor în limba română, Dr. Liviu Țăranu – directorul ICR Beijing, Dr. Ema Stoian – referent principal în cadrul ICR Beijing, a inclus și o interesantă și surprinzătoare sesiune de întrebări din partea studenților chinezi la secția de limbă română din cadrul BFSU.
Am fost plăcut surprins să observ profunzimea predării, cunoașterii și cercetării culturii române în cadrul BFSU, studenții masteranzi abordând subiectul Cantemir prin paralele între secolele XVII și XXI, prin suprapunerea evenimentelor istorice care au marcat spațiul geografic în care se află România, la confluența marilor imperii militare și politice. Mai mult, moștenirea domnitorului Cantemir a fost abordată inclusiv din perspectiva Școlii Ardelene și istoriei românilor în convulsiile spațiului balcanic. Au fost uluitoare planurile și perspectivele din care studenții chinezi au tratat și au cautat să înțeleagă personalitatea și frământările epocii în care a trăit și s-a impus ca important om al culturii Dimitrie Cantemir.
Cei peste 50 de ani de studiu și cercetare având ca subiect domnitorul român au fost concretizate și sintetizate de Dr. Ștefan Lemny în lucrările „Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor europene” și „Cantemireştii – Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea”.
