Uniunea Europeană finanțează mass-media din țările membre și de dincolo de granițele UE sub titlul de “sprijin pentru libertatea și pluralismul mass-media”, în realitate finanțarea condiționând la poziționări explicit pro-UE, ridicând îngrijorări serioase cu privire la independența editorială, influența politică și integritatea democratică.
Prin intermediul finanțărilor asigurate de Comisia Europeană, Parlamentul European și o multitudine de instituții europene, miliarde de euro sunt alocate pentru programe care să combat discriminarea și mesajul de ură, însă tocmai UE este promotorul acestor derapaje media și sociale. Cu precădere instituțiile media finanțate de UE și guvernele naționale ale țărilor europene sunt cele care etichetează și aplică un tratament anti-democratic țintelor vizate: opoziția politică și vocile critice din media și societatea civilă. Pe scurt: UE finanțează cenzura și ostracizarea celor care ridică semne de întrebare!
Prezentul text este construit pe baza raportului Mașina media a Bruxellesului – Finanțarea mass-media UE și modelarea discursului public, Iunie 2025 realizat de jurnalistul Italian Thomas Fazi, pe baza verificărilor și cercetărilor proprii, a observațiilor și exemplelor concrete care demonstrează dublul limbaj, dubla măsură cu care acționează mass media din România și din UE, utilizând etichetări și instigarea la ură, rasism și xenofobie. Toate acestea în condițiile în care declarativ, instituțional și legal, nu au dreptul să acționeze în acest mod. Proiectul a fost derulat în cadrul unei inițiative Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Ungaria cu sediul la Bruxelles, dedicată schimburilor educaționale.
Este cu atât mai curios cu cât ONG-uri angajate în protejarea libertății și deontologiei presei, devin părtașe la etichetare și instigare la ură, totul în condițiile în care finanțările sunt asigurate de UE, USAID sau diverse organizații internaționale sau guvernamentale.
Finanțați să fie orbi, surzi, dar agresivi
Multe proiecte media finanțate de UE, chiar și cele care vizează aparent sprijinirea pluralismului și a jurnalismului independent, servesc la ridicarea în mod explicit platforme pro-UE și amplifică narațiunile oficiale. Programele pretind adesea că promovează drepturile și valorile europene sau că combat dezinformarea, dar aceste cuvinte cheie înalte reprezintă un obiectiv strategic clar: modelarea dezbaterii publice, marginalizarea vocilor disidente și promovarea integrării europene.
Finanțările UE impun condiții politice și culturale, presând pentru a contura o nouă linie ideologică brutală care să înlocuiască realitatea și democrația.
În acest sens, nu este o coincidență faptul că fondurile alocate de UE pentru proiecte de presă și Jurnalism au crescut abrupt în ultimii ani, într-un moment în care îngrijorările au crescut în cercurile de elită cu privire la ascensiunea mișcărilor populiste și eurosceptice. De asemenea, a coincis cu creșterea finanțării UE pentru ONG-uri și grupuri de reflecție pentru a promova în mod explicit narațiuni pro-UE sub masca angajamentului civic și a apărării drepturilor.
Multe dintre aceste agenții acceptă simultan finanțare din partea UE pentru proiecte care vizează promovarea agendei Comisiei și participă la proiecte susținute de UE pentru a combate dezinformarea, estompând și mai mult liniile dintre Jurnalism și mesajele politice.
Rețeaua din România
Potivit documentelor oficiale europene, în România există o rețea de instituții media tradiționale și online, de stat și private, de ONG-uri, care sunt conectate la finanțările UE și USAID.
Numai proiectele în care sunt implicate instituții media, ONG-uri și companii private din România totalizează 83,75 milioane euro, la care se adaugă alte 167 milioane euro alocate în acest an pe diferite linii de finanțare ale Parlamentului European, directoratelor generale europene. Mai mult, valoarea alocată de UE pentru controlul presei ajunge la peste 360 milioane euro (foto jos).
Iată câteva exemple de instituții de presă și ONG-urile din România implicate în proiecte care variază între câteva sute de mii de euro și zeci de milioane de euro: RFI România (200.000 euro), Agerpress (1,7 milioane euro), BROD România (27 milioane euro), Euractiv România, PressHub, Știrile Transilvaniei, Occidentul Românesc (50 milioane euro), PressOne România (111.000 euro, parte dintr-un program cu finanțare totală de un milion euro), Context România (2 milioane euro), HotNews (1,8 milioane euro), Antena 3 (140.000 euro). Insist, în paranteză se regăsește valoarea totală a proiectului, nu suma de care au beneficiat direct instituțiile menționate.
Cazul BROD România-Bulgaria, 27 milioane euro
BROD România-Bulgaria atrage atenția în mod deosebit, având în vedere valoarea bugetului alocat de Comisia Europeană: 27 milioane euro în perioada 2020-2025.
Oficial, potrivit metodologiei prin care se prezintă, BROD oferă expertiză de vârf la nivel mondial pentru detectarea și analiza rapidă a campaniilor de dezinformare. Interesant! Numai că, acesta este unul dintre numeroasele proiecte anti-dezinformare ale UE, care implică agenții de știri și alte instituții media. Instituții din România sunt, între altele: Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Funky Citizens, XWiki Softwere SRL și evident Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
BROD România-Bulgaria este un caz interesant și pentru că simultan: beneficază de fonduri europene, direcționează o parte din fonduri, apoi controlează cum sunt cheltuite aceste fonduri, prin intermediul partenerilor care constituie organizația. Oare cesta nu este un caz școală de conflict de interese și chiar de corupție instituționalizată public-privată?
Cazul Context: mesaj de ură la adresa Chinei și Rusiei
Un alt caz relevant pentru dimensiunea discursului de ură, xenofobie și rasism, este proiectul Collaborative Journalism Europe in a Global Context pan-European, în care România este reprezentată de un grup de indivizi reuniți în 2022 sub titulatura Context.
“Context” mă informează că: Sunt provocator și vehement la adresa lui Nicușor Dan, dar îl sprijin pe Călin Georgescu
În cadrul proiectului bugetat cu două milioane euro, coordonat de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de investigație (ICIJ) și de alți doi parteneri din Europa (Muntenegru și Lituania), ținta predilectă a celor din România denigrarea și discretitarea celor care prezintă o atitudine detașată și echilibrată la adresa Rusiei și Chinei.
Pentru ca totul să fie limpede cu privire la scopul asumat, falsele investigații jurnalistice sunt incluse în programul “China Targets”. Compunerile cu pretenții de anchete jurnalistice sunt decupaje din texte publice și declarații distorsionate, compilate în grave carențe profesionale și prejudecăți inacceptabile pentru profesia de jurnalist.
Cazul G4Media: etichetare, instigare la ură și minciună
Un alt caz școală de instigare publică la ură, de etichetare și minciună este oferit de proiectul online G4Media, în care liderii politici și partidele de opoziție din România sunt etichetați în mod fals ca fiind extremiști, anti-europeni, anti-NATO, pro-ruși. Acest tip de etichetare abuzivă este tolerat de finanțatorii și partenerii europeni și americani, fapt care trădează rolul și misiunea acestui tip de a face presă: denigrarea celor care contestă și au o atitudine critică la adresa partenerilor externi ai României, denigrarea celor care solicită respectarea demnității și drepturilor românilor în propria țară.
Ce este cu adevărat interesant în cazul G4Media este “disclaimerul” potrivit căruia: “G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.”
În aceste condiții, cum explică G4Media campaniile și conferințele (foto sus) derulate sub sigla Uniunii Europene și a Comisiei Europene? Iată demonstrate simplu ipocrizia și dubla măsură.
Cazul Euronews
Un exemplu al relației semi-structurale dintre UE și mass-media este Euronews. De la crearea canalului, Comisia Europeană a acordat o finanțare anuală de peste 20 de milioane euro, ajungându-se la peste 250 milioane euro în ultimii zece ani.
Este evident că cine plătește, comandă. Câtă vreme Euronews este finanțată de Comisia Europeană, niciodată nu vom vedea altceva decât o imagine superlativă, favorabilă politicilor UE, chiar dacă acestea încurajează cenzura, limitând atitudinea critică.
Granturile UE favorizează o dinamică care stimulează autocenzura și alinierea narativă. Aceasta slăbește funcția critică a mass-mediei, în special atunci când vine vorba de examinarea instituțiilor care furnizează finanțarea.
Multe proiecte finanțate în cadrul Programului Parteneriate pentru Jurnalism, de exemplu, promovează în mod explicit narațiuni pro-UE, inclusiv promovarea de integrare europeană, demistificarea UE și combaterea mișcărilor naționale extremiste. De asemenea, aceste finanțări impun linia editorială dezechilibrat-instigatoare pe temele sensibile cum sunt sunt conflictul Rusia-Ucraina, relațiile UE-China, UE-SUA, asigurând o imagine exclusive favorabilă UE și NATO.
Combaterea dezinformării prin dezinformare și etichetare
Strategiile UE de finanțare a mass-media se extind mult dincolo de propriile frontiere, activitățile mass media ale UE în regiunile învecinate-în special Ucraina, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud-sunt fiind și mai propagandistice.
Sub pretextul promovării jurnalismului independent și combaterii dezinformării, UE a dirijat zeci de milioane de euro spre mass-media cu obiectivul clar de a promova interesele geopolitice UE-NATO. Aceste inițiative reflectă strategiile de influență străină asociate cu agenții precum USAID, strategii catalogate permanent drept sprijin democratic pentru pluralism mass-media.
În realitate, aceste proiecte și strategii ale UE și SUA au ca numitor comun implicarea în politicile și guvernarea statelor, prin impunerea unor teme și generea de tensiuni în cadrul societății.
Jurnalismul european ca propagandă instituționalizată
Dovezile indică o realitate incomodă. În loc să susțină pur și simplu un peisaj media liber și pluralist, UE investește în mod sistematic în modelarea unui mediu mediatic prietenos, care să consolideze propria legitimitate și propriile obiective politice. Fenomenul pune sub semnul întrebării însăși noțiunea de Independență a mass media în Europa de astăzi. Astfel, linia dintre jurnalism și propaganda instituțională devine imperceptibilă.
În cercetarea făcută de Thomas Fazi (foto dreapta) este devoalată mașinăria de propaganda construită de Bruxelles, dar și modul în care UE canalizează sume uriașe de bani publici în proiecte media din întreaga Europă, sume care ajung să depășească un miliard euro în ultimii zece ani, cu scopul explicit de a promova narațiuni favorabile UE, dar și anti-Rusia, anti-China.
Pe lângă banii alocați de Comisia Europeană și Parlamentul European, trebuie să se țină seama și de proiectele media finanțate chiar de guvernele țărilor UE. Este cunoscut că numai în România, anual, sunt alocate zeci de milioane de euro pentru construirea unei imagini favorabile liderilor politici și partidelor aflate la putere, în timp ce partidele și liderii din opoziție sunt atacați, hărțuiți, denigrați, etichetați ca extremiști, fasciști, putiniști, rusofili.
Dependența de finanțările publice riscă să submineze jurnalismul critic, dar totodată ridică întrebări cu privire la capacitatea mass-mediei de a trage la răspundere instituțiile UE.
Acțiunile distructive ale Bruxellesului sunt extinse dincolo de granițele UE, câtă vreme sunt alocate zeci de milioane de euro pentru mass media din Ucraina, țările din Balcanii de Vest, Caucazul de Sud și mass-media rusă și belarusă declarată ca fiind în exil. Zecile de milioane de euro sunt alocate sub pretextul susținerii democrației, în realitate fiind promovate obiective geopolitice, strategice, economice și militare.
Marginalizarea dizidenței și perspectivelor critice
Raportul lui Thomas Fazi evidențiază ceea ce deja este aplicat în România de ani de zile, o contradiție flagrantă între obiectivele declarate ale UE și obiective reale, urmărite în plan economic, politic și mass media. Deși multe proiecte sunt prezentate ca fiind un sprijin pentru libertatea mass media, pentru pluralism și valorile europene, în realitate finanțările UE urmăresc promovarea narațiunilor pro-UE, marginalizarea dizidenților și perspectivelor critice, dar mai ales construirea unui control general al discursului public și politic, pornind de la vârful statelor, până la nivelul societății civile oricum controlate prin diverse finanțări europene sau publice naționale.
Cuvintele cheie precum: instrumente de influență, combaterea dezinformării, promovarea integrării europene, sunt utilizate pentru a justifica eforturile strategice de implicare în spațiul editorial și modelarea mesajelor promovate prin mass media.
Finanțare UE lipsită de transparență
Comisia Europeană alocă anual zeci de milioane euro care sunt utilizate în mod absolut netransparent, prin contruirea unor rețele de finanțare extinse, suprapuse, formate de cele mai multe ori din aceleași instituții media și ONG-uri, care sunt simultan coordonatori de linii de finanțare, beneficiar și monitori ai felului în care sunt cheltuiți bani.
Iată cum, în timp ce declară că sprijină pluralismul și independența media, în realitate UE modelează discursul publice, încurajând și finaanțând mass media aliniată intereselor sale instituționale. În mod real, nu se cunoaștea exact nivelul și amploarea implicării Bruxellesului în controlul mass media, atât cele de stat, cât și cele private.
Sănătatea democratică a Europei se confruntă cu o amenințare gravă și tot mai mare. Democrația depinde în mod fundamental de o mass – media cu adevărat liberă, independentă și pluralistă-o mass-media care deține puterea de a răspunde, examinează narațiunile oficiale și reflectă un spectru larg de opinii sociale. Cu toate acestea, sistemul UE în continuă expansiune de finanțare a mass-media subminează în mod activ aceste condiții. Creează dependențe financiare, stimulează conformitatea narativă și promovează un ecosistem în care vocile disidente sunt marginalizate – toate sub bannerele virtuoase ale combaterii dezinformării, promovării valorilor europene și construirii unei sfere publice europene.
Amploarea complicității între organismele UE și principalii actori mass media din țările membre și partenere: radiodifuzorii publici, agenții de știri, presa tipărită, online și ONG-urile de media, nu poate catalogată ca fiind inofensivă sau accidentală. Suntem în fața unui conflict sistemic de interese care compromite capacitatea mass-media de a funcționa independent și democratic.
UE finanțează democrația sau instigarea la ură?
În aceste condiții, sunt necesare câteva întrebări: UE finanțează libertatea presei sau doar narațiuni pro-UE? Comisia Europeană, USAID, Guvernul României, partidele parlamentare din România, finanțează democrația sau cenzura, auto-cenzura, mesajele de ură, xenofobie și rasism?
Așa cum am arătat deja, prin intermediul finanțărilor alocate, o serie de jurnaliști din România și din spațiul UE au devenit torționari publici, executanți specializați în false etichetări: anti-european, anti-NATO, extremist, fascist, rusofil, comunist, promotor al dictaturii și autocrației.
Toți acești indivizi conectați la finanțările publice europene și americane sunt reprezentarea fidelă a lipsei de independență și integritate profesională, indivizi incapabili să înțeleagă elementele de bază ale democrației: libertatea de exprimare, diversitatea de opinie, dreptul la atitudinea critică.
În condițiile în care UE finanțează cenzura, trebuie să punem întrebări cu privire la dependența multor instituții de presă și agenții de presă, cu privire la integritatea jurnalistică, cu privire la falsul adevăr promovat de mașinăria mass-media finanțată de Bruxelles, mașinărie care protejează corupția europeană și națională, amenințând direct și periculos democrația din Uniunea Europeană.
(POATE … VA URMA!)
[…] Autor: Dan TomozeiSursa: dantomozei.ro […]