Decizia politică de la Bucureşti vitală pentru colaborarea cu China

România a făcut un prim pas spre normalizarea relaţiilor bilaterale cu China, un pas care depăşeşte nivelul declaraţiilor protocolar – diplomatice. Vizita de cinci zile a premierului Emil Boc şi a miniştrilor Economiei, Afacerilor Externe şi Transporturilor în China, dincolo de rolul economic declarat, a rezultatelor care au şansele unui orizont de concretizare, rămâne în limitele unui eveniment care, la nivel oficial, de reprezentare, lasă de aşteptat. În condiţiile în care premierul român prezintă, în China, drept succese politice tăierile salariilor şi pensiilor, pentru a salva mediul economic (!?!), ar fi interesant de ştiut care sunt efectele în ţara care nu impozitează niciun venit până la suma de 500 USD, tocmai pentru a ajuta populaţia. Fireşte, la nivel de comunicare şi mesaj, partea chineză a fost bombardată cu teze şi teme locale româneşti, mesajele premierului fiind uneori ridicole, plictisitoare sau capabile să stârnească ilaritate chiar şi traduse în complicata limbă chineză. Pentru mulţi dintre cei interesaţi de mesajul oficial românesc, zona misterului a fost deschisă …
Chiar şi aşa, fără îndoială, vizita delegaţiei guvernamentale române a fost primită cu o deosebită căldură de oficiali chinezi, într-un gest de recunoaştere şi continuitate a relaţiilor speciale pe care România le-a avut cu China. Disponibilitatea Chinei de a dezvolta proiecte investiţionale majore în România a fost declarată atât de preşedintele Hu Jintao, vineri, la Shenzhen, înaintea deschiderii Jocurilor Mondiale Universitare 2011, cât şi luni, la Beijing, de primul ministru Wen Jiabao. Acesta din urmă, împreună cu premierul Emil Boc, a convenit să consolideze şi să extindă legăturile economice prin investiţii de infrastructură. „Guvernul chinez îşi manifestă deschiderea cu privire la promovarea cooperării şi finanţării proiectelor de infrastructură şi cooperare tehnologică cu România”, a declarat Wen Jiabao, în timpul convorbirilor derulate la Sala Mare a Poporului din China. Guvernul chinez mai este dispus să încurajeze cooperarea în industria minieră, agricultură şi silvicultură.
Răspunsurile părţii chineze vin la oferta pe care premierul Emil Boc a lansat-o în cadrul vizitei, atât în timpul Forumul de afaceri româno – chinez desfăşurat la Centrul pentru Promovarea Afacerilor din China din Bejing, cât şi în discuţiile oficiale. Oferta României pentru atragerea resurselor financiare chineze este deja una cunoscută: centura de Sud şi cea de Nord a Bucureştiului, autostrada Sibiu – Piteşti, parte a Coridorului IV Paneuropean, autostrada Ploieşti – Buzău – Focşani, autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie. Totul în condiţiile în care, potrivit premierului Boc, şi România trebuie să poată găsi soliţii de cooperare economică-financiară cu China câtă vreme alte ţări europene au găsit. Pentru că, până acum, România „nu a fructificat suficient excelenta colaborare politică cu China. Dar acum ne trebuie pragmatism, iar primul ţăruş important al relansării relaţiei se bate aici, la Beijing”, a declarat Emil Boc.
Entuziast, premierul român a deschis o serie de ferestre de comunicare pe domeniu economic, însă, prin ele nu trec decât posibilităţi, oportunităţi şi bune intenţii. Aceasta pentru că vizita în China nu a fost pregătit până la nivelul detaliilor contractuale pe niciun domeniu. La categoria posibilităţilor lansate de Emil Boc se înscrie construcţia unor tronsoane din autostrada Transilvania în parteneriat public-privat. Un alt posibil proiect vizează portul Constanţa, care în discursul pregătit premierului, a fost inclus în “noul drum modern al Mătăsii” …
În mod firesc, premierul român a subliniat şi oportunitatea de investiţie în turism, pentru că “România are un relief care permite dezvoltarea tuturor tipurilor de turism, iar baza materială şi geografică pe care o avem nu a fost fructificată suficient până în acest moment”. În paralel, premierul a declarat la finalul vizitei, că, în ciuda celor două zile de week end petrecute la Beijing, nu a apucat să vadă decât Piaţa Tian Anman şi asta din mersul maşinii … O declaraţie făcută în faţa camerelor de filmat şi a miniştrilor care nu şi-au putut stăpâni reacţiile de surprindere câtă vreme şi eu ştiau că premierul a fost purtat la Templul Cerului, Palatul Imperială de Vară şi la un restaurant tradiţional chinezesc pentru a degusta tradiţionala raţă Pekin.
Cât priveşte deficitul de reprezentare a României în China, la nivel de ambasador, premierul a susţinut că procedurile sunt în lucru, fapt confirmat ulterior de ministrul de Externe, Teodor Baconschi: “documentele sunt la Cotro” …
Din Beijing, România a primit şi a transmis un semnal de revigorare a relaţiilor cu China. Cum dar mai ales când se vor concretize acestea, rămâne de văzut. Rezultatele economice înregistrate de cei 30 de oameni de afaceri, care l-au însoţit pe premierul Boc, de asemenea, cu siguranţă vor fi anunţate în cel mai scurt timp, ca o dovadă că cele două ţări au deschis cu succes comunicarea economică. Oricum ar fi, este cert că marele şi puternicul stat asiatic nu dispune de lejeritatea României. Iar schimbările la nivel de lidership care se anunţă la Beijing pot să aducă o turnură nefavorabilă ţării noastre pe termen lung.

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.