INTERVIU – Dr. Liviu Mureşan: „Relaţiile dintre România şi China, o comoară pe care trebuie să o păzim”

Interviu acordat de Dr. Liviu Mureşan (foto), preşedinte executiv al Fundaţiei Eurisc România

Domnule profesor Liviu Mureşan, bine aţi venit la Beijing. Sunteţi fondator şi preşedinte executiv al Fundaţiei EURISC – Institutul European pentru Risc, Securitate şi Managementul Comunicării, organizaţie implicată în evenimente importante la nivel Euro – Atlantic, prin urmare Europa – America. Care sunt motivaţiile şi ţintele prezenţei la Beijing?

Avem o relaţie specială cu colegii chinezi din 1995, când am stabilit un sistem de vizite anuale. Alternativ, ne întâlnim la Bucureşti sau Beijing, partenerul principal fiind Institutul Chinez pentru relaţii Contemporane. Colaborăm şi cu institutele de specialitate, de studii strategice ale Ministerului de Externe, Ministerului Apărării, iar în Shanghai cu institutul de Studii Internaţionale. La 17 ani de coborare pot să spun că am stabilit un pod, o punte de comunicare şi de consultare anuală în probleme strategice.

În cadrul programului în China aţi avut deja o serie de întâlniri la nivel înalt şi doresc să evidenţiez prezenţa dumneavoastră la Ministerul chinez de Externe, întâlnirea cu directorul general adjunct al ministerului. Prin urmare, contacte extrem de valoroase şi spun asta evidenţiind faptul că sunteţi român şi nu este uşor, în China, în zilele de astăzi, să ajungi la un nivel atât de înalt. Care au fost temele şi proiectele abordate în cadrul dialogurilor?

Daţi-mi voie să îl citez pe domnul director general Chen Li care spunea că relaţiile dintre România şi China sunt o comoară pe care trebuie să o păzim împreună şi să profităm de ea. Avem o parte de tradiţie a relaţiilor bilaterale dar şi un potenţial deosebit. În acest sens, una dintre principalele teme pe care le discutăm cu partenerii chinezi, la Beijing şi Shanghai, este relaţia China – Uniunea Europeană şi rolul pe care îl poate juca România, ca membră a Uniunii Europene în această procupare a Chinei de a înţelege mai bine şi de a se face înţeleasă în cadrul construcţiei noastre europene. De asemenea, în cadrul dialogului avut la sediul Secretariatului General al Shanghai Cooperation Organisation am discutat despre nevoia unei mai bune cunoaşteri între această organizaţie, Uniunea Europeană şi NATO pe probleme care sunt de interes comun şi anume: securitate energetică, lupta împotriva crimei organizate, lupta împotriva terorismului. În acest context, vreau să spun că recentele evoluţii şi iniţiative ale Chinei faţă de partea de Est a Europei, întâlnirea care a fost la Varoşovia cât şi crearea acestei structuri permanente de Secretariat, acum câteva zile, sunt un subiect de discuţie, de interes şi încercăm să vedem cum putem să dezvoltăm şi noi contribuţia ca organizaţie neguvernamentală care se ocupă de aceste probleme.

Proiectul „Rusia şi vecinii săi central-est europeni”, pe care îl coordonaţi, a adus în prim plan China, cu precădere de către participanţii ruşi, subiectul vizând investiţiile militare dar şi influenţa în creştere a marelui stat asiatic la nivel global. Alături de Statele Unite şi Rusia, China devine un jucător ale cărui pretenţii sunt tot mai greu de ignorat, dacă nu cumva este obligatoriu să se ţină cont. Cum vedeţi ascensiunea chineză în plan militar, dincolo de cea economică?

În primul rând trebuie spus că proiectul „Rusia şi vecinii săi central-est europeni” este un proiect finanţat de fundaţii germane şi de către partea rusă, iar Fundaţia Eurisc este parte a acestui program împreună cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Din partea noastră, domnul Ambasador Sergiu Celac a participat de la prima întâlnire, de la ideea de bază a unei mai bune cunoaşteri a acestor relaţii şi a potenţialului care poate fi folosit, până la faza finală a unui studiu care va fi încheiat cu o carte, care va fi publicată în perioada următoare.
Relaţia dintre Rusia şi China ne interesează în mod deosebit pentru că noi avem interes faţă de spaţiul estic, nu numai Rusia cât şi ţările din Asia centrală, zona caspică sau Azerbaidjan. În relaţia cu Rusia, noi am pledat pentru relaţii normale între România şi Rusia şi am iniţiat mai multe întâlniri la nivel neguvernamental pentru o mai bună cunoaştere, identificarea problemelor dar şi a oportunităţilor. Totodată, Fundaţia Eurisc este cea care a sprijinit olimpiadele de limba rusă din România tocmai în încercarea aceasta de a avea un număr suficient de specialişti, de cunoscători ai limbi ruse, ca o contribuţie importantă nu numai în relaţiile bilaterale ci şi la relaţiile României cu spaţiul fostei Uniuni Sovietice, unde limba rusă se foloseşte. Vreau să spun că avem relaţii bune cu colegii din Rusia cu care ne întâlnim, fie la evenimentele pe care le organizează ei în cadrul Academiei de Ştiinţe de la Moscova, fie în cadrul reuniunilor pe care le-am organizat la Bucureşti sau în diverse capitale.
În legătură cu dimensiunea aceasta militară pe care aţi menţionat-o, şi pentru că ne găsim în China, vreau să spun că vizita navei militare chineze la Constanţa, luna trecută, este un semnal deosebit de important care trebuie înţeles nu numai ca o proiecţie de forţă a Chinei pentru această zonă, dar şi faptul că România a fost aleasă ca loc de oprire în virtutea relaţiilor excelente care există între armata română şi armata chineză, în contextul relaţiilor privilegiate dintre cele două ţări.

Aţi ajuns în China într-o perioadă în care relaţiile dintre Beijing şi Tokyo se tensionează, mărul discordiei fiind reprezentat de paternitatea insulei Diaoyu. Cum vedeţi acest eveniment pe fondul acumulărilor de forţă în zona Asia-Pacific, unde Statele Unite ale Americii au anunţat deplasarea de trupe şi capabilităţi?

Anul acesta noi am organizat o întâlnire cu analişti din Japonia care au vizitat România, tocmai pentru a discuta probleme de securitate la nivel regional, iar în cursul discuţiilor au apărut astfel de îngrijorări în legătură cu posibile evoluţii în această regiune, tensionări. Ele pornesc atât de la un bagaj istoric cât şi de la aceste competiţii pentru resurse şi în special de la descoperirile acestea în domeniul resurselor energetice, a modului în care sunt disputate între diversele ţări. Nu aş rămâne numai la relaţiile dintre China şi Japonia, dar şi între ţările din regiune care sunt în proximitatea acestor resurse. Noi, în discuţii, am venit cu un exemplu concret: modul în care România împreună cu Ucraina a abordat aceste probleme. Nu a fost o temă uşoară, a fost o temă sensibilă, însă am mers de la început pe aceste discuţii bilaterale, ne-am adresat unor instanţe internaţionale şi la ora actuală putem spune că relaţiile dintre România şi Ucraina au câştigat în substanţă şi au devenit un exemplu privind modul în care au reuşit să rezolve în mod paşnic aceste dispute.

Având în vedere relaţiile tradiţionale, cum poate România câştiga din parteneriatul cu China, date fiind multitudinea de provocări, fie ele şi militaro-economice?

Este o şansă extraordinară pentru România de a fi percepută de către China ca un partener de încredere, care vine cu un bagaj de istorie a relaţiilor bilaterale extrem de generos, cu un potenţial care este, la ora actuală, departe de a fi epuizat. România are şansa de a fi un partener de dialog politic, dar în acelaşi timp are şanse de a fi şi un partener economic al Chinei. Interesul economic al Chinei de a veni în Europa, manifestat şi prin această iniţiativă care a pornit la Varşovia, iniţiativele chineze de a veni cu investiţii în zona Europei Centrale şi de Est, inclusiv în România, trebuiesc abordate cu toată deschiderea şi vreau să spun că la ora actuală putem înregistra o competiţie între investitorii din afara Europei, din această parte a lumii, aş spune interesul investiţiilor ruseşti, investiţiile chineze cât şi investiţiile din zona Golfului. Iată deci, există şi o competiţie, vorbim de o economie de piaţă, de interese mari, iar investiţiile care sunt de interes şi sunt pe agendele bilaterale merită toată atenţia. Ele sunt din domeniul energetic şi înseamnă valori de miliarde sau în domenul infrastructurii. Chiar în aceste zile sunt discuţii la Bucureşti, la Primăria Capitalei, pentru proiecte de infrastructură, s-a discutat despre posibilitatea finalizării unui prim proiect energetic cu China şi sunt o serie de posibilităţi. Vreau să subliniez în mod deosebit şi colaborarea care există între ministerele Apărării, de Interne, serviciile de informaţii şi în domeniul culturala, domeniu care are un potenţial deosebit. Există o memorie aici, a unei generaţii, care trebuie să fie folosită, memorie care însă trebuie completată cu preocupări din partea noastră, a României, pentru a oferi condiţii ca un număr mai mare de studenţi din China să vină să studieze în România şi în acelaşi timp pentru ca studenţi români să vină să îşi facă studiile, aici, la Beijing.

Domnule profesor, Liviu Mureşan, vă mulţumesc pentru amabilitatea de purta acest dialog.

Cu multă plăcere.

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Interviuri, Români în China, Rusia. Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la INTERVIU – Dr. Liviu Mureşan: „Relaţiile dintre România şi China, o comoară pe care trebuie să o păzim”

  1. Pingback: EUROTEMPO » Blog Archive » INTERVIU – “Relaţiile dintre România şi China, o comoară pe care trebuie să o păzim”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.