Este locul meu de muncă şi motivul pentru care de aproape trei ani sunt rezident la Beijing. De asemenea, este unul dintre motivele care mă fac să simt că uneori pot lua decizii corecte, radicale, înţelepte. Şi numai cine nu cuprinde oportunitatea de a munci în cel mai mare post de radio din lume – Radio China Internaţional (RCI), ajuns la aproape 72 de ani de activitate, de a cunoaşte o cultură impresionantă, o realitate total diferită de cea occidentală, refuză o şansă poate unică în viaţă.
Emisia în limba română a fost inaugurată la 29 august 1968, cu mesajul premierului chinez, Chu Enlai, prezentat la o ceremonie oficială organizată la Ambasada României din Beijing, în care era condamnată agresiunea militară a Rusiei asupra Cehoslovaciei. De atunci, câteva zeci de nativi chinezi, absolvenţi de studii în România, au devenit profesionişti ai limbii române, traducători de literatură românească, adevăraţi împătimiţi prieteni ai românilor şi României.
Continui să fiu surprins de faptul că deşi sunt la mii de kilometri de patrie, în secţia română a radioului mă simt de multe ori ca acasă. Aici am decoperit, la o altă dimensiune, respectul pentru România, pentru istoria şi preţioasa ei cultură. Când întâlneşti chinezi care îţi vorbesc limba română literară, care îţi recită din Eminescu, Bacovia, Coşbuc, Alecsandri, care îţi vorbesc despre Eliade, Iorga, care au făcut o pasiune de viaţă din traducerea culturii române în limba chineză, respectul total este prea puţin. Pe aceşti oameni deosebiţi îi motivează amintirile plăcute adunate în anii de studiu din România, într-o perioadă în care ţara moastră era un reper pentru multe state ale lumii.
Un gest de puternică recunoştinţă pentru relaţia de prietenie cu România a fost făcut, în 2012, de fostul preşedinte chinez, Jiang Zemin, care a introdus limba română în rândul principalelor nouă limbi de circulaţie internaţională apreciate şi utilizate la nivel de stat în Republica Populară Chineză. În colecţia „Manualul de limbi străine pentru cadrele de conducere” se regăseşte şi volumul „Limba română, 800 de fraze”, alături de engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă, japoneză şi arabă. Şi la acest proiect specialiştii chinezi în limba română de la Radio China Internaţional şi-au adus contribuţia realizând varianta audio a cărţii.
Împlinirea celor 45 de ani de existenţă a redacţiei de limbă română a fost un bun prilej de reîntâlnire cu veteranii radiolului, chinezi românologi apreciaţi, care la vârste înaintate continuă să se dedice studiului literaturii române, să participe la traduceri şi evenimente în care se vorbeşte la superlativ despre România.
Azi, la reuniunea prilejuită de aniversare, veteranii, cei care au realizat primele emisiuni ale RCI în limba română (în foto, pe primul rând, sunt veteranii secţiei române) au fost alături de echipa care continuă munca în redacţia care azi numără 16 angajaţi chinezi şi trei români.
Aniversarea a fost marcată de mesaje de felicitare transmise de Primul Ministru al Românei, Victor Ponta, Primul Ministru al Republicii Moldova, Iurie leancă, de ambasadele României şi Republicii Moldova din China, de asociaţiile de prietenie şi ale ascultătorilor, de foşti angajaţi şi colaboratori ai secţiei române a RCI.
Radio China Internaţional emite în limba română un program zilnic de o oră, care cuprinde informaţii din domeniile politic, economic, cultural şi social din viaţa chineză şi evenimente internaţionale. Transmisia în limba română se face simultan pentru România şi Republica Moldova, alăturându-se celor 3000 de ore zilnice, în 62 de limbi străine, limba chineză standard şi alte patru dialecte.
Din anul 2011, Radio China Internaţional este parte a China International Broadcasting Network – CIBN, care asigură servicii media prin radio, televiziune, Internet, presă scrisă şi telefonie mobilă. Radio China Internaţional are, în străinătate, 100 de posturi proprii şi 24 de studiouri, a participat la înfiinţarea a 15 Săli Confucius şi numără peste 4.000de cluburi ale ascultătorilor, unul dintre cele mai active fiind cel din România.
De unde s-a pornit în această impresionantă evoluţie? Dintr-o peşteră aflată în apropierea oraşul Yan’an, din Nord-Vestul Chinei, în timpul Războiului de Rezistenţă împotriva Agresiunii Japoneze. Pe atunci postul purta numele Radio Xinhua şi a emis pentru prima dată în ziua de 3 decembrie 1941, în limba japoneză. Şase ani mai târziu, în septembrie 1947, a fost lansată emisia în limba engleză, iar în 1949 sediul Radio Xinhua a fost mutat la Beijing, unde a început să emită, începând cu luna aprilie 1950, sub denumirea Radio Pekin.
Astăzi, Radio China Internaţional, cu sediul în districtul Shijingshan, din vestul capitalei Beijing, are peste 2000 de angajaţi, dintre care mai mult de 200 sunt veniţi din ţările pentru care postul emite zi de zi.
Text apărut parţial şi în volumul „Descoperind China – Beijing„, Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, 2012
Am avut plăcerea să fiu oaspetele dvs pentru câteva zeci de minute, toamna trecută(cea cu delegația jurnaliștilor din Europa de Est…), și, cu această ocazie am trăit un sentiment ciudat, de …”familiaritate îndepărtată”, dacă pot spune așa. Oricum, pentru mine, cele câteva zile petrecute în China reprezintă – de atunci – unul din reperele esențiale în viață. Munca dvs acolo mi s-a părut, încă o dată, de excepție: să lucrezi cu instrumente nevăzute la o limbă îndepărtată, întrun demers a cărui finalitate mi-e greu de întrevăzut; să și perseverezi în asta, mi se pare de excepție. Felicitări întregului colectiv!