COMENTARIU | Republica Moldova, între iluzii și concerte europene

În anul electoral 2014, subiectul european reprezintă singurul argument pe care se bat liderii politici moldoveni cu precădere cei declarați pro-europeni. Susținute fără menajamente de la București, grupările politice de la Chișinău continuă să evite subiectele reale ale Republicii Moldova: economia, educația, protecția socială, agricultura etc. fiind greu de identificat în proiecte multi-anuale care să ofere perspectiva unei evoluții coerente. Concentrați exclusiv pe spectacole mediatico-populare, liderii poltici de la Chișinău au, în aceste zile, un nou argument pentru a-și demonstra anvergura.

Dacă data de 28 aprilie 2014 va fi cu adevărat un moment istoric, rămâne de văzut. Cetățenii Republicii Moldova (RM) vor putea circula liber în spațiul Schengen, ca o dovadă a bunăvoinței pe care decidenții Uniunii Europene o arată micului stat est-european. Când un stat ca RM primește dreptul de liberă circulație în spațiul UE, similar cu celelalte statele din fostul bloc comunist (acum membre UE), este semn că economia a fost aliniată la criteriile europene. Spus tranșant, asta înseamnă că decizia și controlul vine din exterior, consumul și plata rămânând în seama celor din interior. Chiar și pentru un stat de mărimea RM, consumul celor aproape trei milioane de locuitori poate fi relevant, câtă vreme teritoriul are o miză cu valențe geo-strategice.

Cu o săptămână înaintea marelui eveniment din 28 aprilie, zona centrală a capitalei Chișinău a fost marcată cu panouri ale mândriei de a fi mai aproape de Uniunea Europeană, panouri care, la rândul lor, devoalează lupta politică internă. „Din 28 aprilie, fără vize în Europa”, „Un viitor european pentru Moldova”, sunt o parte dintre mesajele cu care moldovenii sunt conectați, prin intermediul concertelor, la realitatea care se dorește globală.
Republica Moldova in concertInteresant de subliniat este faptul că deși „victoria” ridicării vizelor aparține Guvernului de la Chișinău, asumarea acesteia caută să o atragă PLDM, partidul fostului premier Vlad Filat, un apropiat și protejat al președintelui de la București. Potrivit Unimedia, Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) este rezervată în ziua de 27 aprilie de PDM (condus de Marian Lupu), iar în zilele de 28 și 29 aprilie de PLDM, zile în care sunt anunțate mitinguri și concerte. Cu o mai puternică influență, PLDM-Filat s-a insinuat pe afișele de promovare a evenimentului general, chiar dacă numai ca suprapunere de dată (vezi foto), miza fiind una electorală, în perspectiva alegerilor generale din a doua parte a anului.

Pe acest fond, liderii politici de la București nu au ratat momentul de a puncta în perspectiva alegerilor europene din luna mai. Dacă președintele Traian Băsescu l-a lăudat pe Vlad Filat ca fiind un inteligent decident politic în negocierile europene, premierul Victor Ponta va fi alături de premierul Iurie Leancă, în cadrul unui eveniment simbolic de trecere a punctului de frontieră de la Sculeni, dintre România și Republica Moldova, la data de 29 aprilie.

Revenind la evenimentul marcat și promovat de Uniunea Europeană și Republica Moldova, realitatea ar trebui privită pe cel puțin trei direcții. Prima și cea mai simplă este aceea a ridicolului evenimentului, în condițiile în care vestul continuă să condiționeze estul pentru drepturi de bun simț. A doua, așa cum am arătat, vizează aspecte de ordin economic, unde RM este un stat care produce tot mai puțin, deține un control tot mai limitat și devine tot mai dependent de exterior. A treia direcție, care a favorizat și grăbit decizia de ridicare a vizelor, privește situația din Ucraina, RM fiind un beneficiar al evenimentelor declanșate în noiembrie 2013 la Kiev și indirect a celor din Crimeea.
Asupra acestei a treia direcții ar trebui insistat, măcar pentru a limpezi oportunitatea de care mica republică a beneficiat, fără a avea nicio contribuție directă. Graba cu care UE a decis ridicarea vizelor pentru moldoveni urmărește un efect emoțional favorabil Europei, în condițiile în care presiunea Rusiei pe zona estică pare să nu primească un răspuns pe măsură nici măcar din partea SUA, cu atât mai puțin din partea UE. În aceste condiții, în calitate de stat nemembru al Uniunii Europene și NATO, Republica Moldova nu se poate considera mai protejată de alianțele comunitare sau militare. Regruparea de forțe americane în proximitatea Ucrainei nu schimbă cu nimic realitatea.

O fotografie corectă, lipsită de retușuri și intervenții de culoare, prezintă Republica Moldova într-o situație semi-colorată, așa cum arată țara din imaginea dezvoltării economice, a infrastructurii și sistemului social. Fotografia devine alb-negru cu cât de îndepărtezi de Chișinău, înspre orice punct cardinal pornești. Și atunci, momentul 28 aprilie 2014, în care cetățenii Republicii Moldova vor sărbătorii libera circulație în spațiu Schengen, cui folosește?
Asta câtă vreme cei care au dorit să plece, fie spre Europa, fie spre Rusia, au făcut-o de mulți ani, în timp ce peste 400.000 de mii de moldoveni au pașaport european prin deținerea cetățeniei române, alte peste 100.000 de mii fiind în așteptare.
Foto: www.unimedia.info

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, Europa, Republica Moldova, România, România - R. Moldova, Rusia, Uniunea Europeană. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.