O ultimă seară de poezie, de artă, de pasiune și prietenie a fost dedicată Zilei Culturii Române și geniului creator Mihai Eminescu, în cadrul unui eveniment cultural de excepție susținut de actorul Emil Boroghină și artista Constanța Abălașei-Donosă, la sediul Asociației Studenților chinezi Reîntorși din Europa și America din Beijing, gazde fiind diplomatul Wang Tieshan și Ambasadorul Constantin Lupeanu, directorul ICR Beijing. Cine nu a fost, în această seară de sâmbătă de ianuarie, nu va cunoaște niciodată cum vibrează chinezii la versurile lui Eminescu, cât de importantă și apreciată a fost prezența în aceste zile, în China, a celor doi artiști români, care au reușit să promoveze la cel mai înalt nivel nu doar cultura română ci și prietenia tradițională dintre poporul român și poporul chinez.
Emil Boroghină și Constanța Abălașei-Donosă au evoluat în fața unui auditoriu special, format în majoritate din foști diplomați chinezi cunoscători ai limbii române, cândva aflați la post în România, din foști diplomați care au servit interesele Chinei în țările Europei Centrale și de Est, din profesori chinezi ai Universității de Limbi Străine din Beijing, de asemenea cunoscători ai limbii române, din jurnaliști și personalități chineze, româniști cunoscători și traducători din opera lui Mihai Eminescu. Special a fost și spațiul în care cei doi artiști au reprezentat România, un sanctuar aparținând Orașului Interzis, vechi de peste 300 de ani, care se menține în condiții deosebite grație restaurărilor.
Aici, vreme de mai bine de o oră, beneficiind și de traducerea simultană a versurilor eminesciene, îngerul scenei Emil Boroghină a vrăjit publicul chinez, la finalul recitalului fiind răsplătit îndelung cu aplauze și solicitări de a continua dialogul pe tema creației și personalității poetului național al României. La rândul său, pentru a întări odată în plus legăturile dintre România și China, Constanța Abălașei-Donosă a făcut cadou gazdelor una dintre lucrările de grafică avându-l ca temă pe Mihai Eminescu.
Prezent la eveniment, unul dintre pasionații traducători din limba chineză în limba română, traducător al lui Mihai Eminescu în China, profesorul Xu Wende (foto), susține că între creația eminesciană și filozofia chineză antică există o apropiere evidentă.
„Cultul originilor, al acelui timp când „ființă nu era, nici neființă” (Scrisoarea I) îl leagă direct pe Eminescu de filozofia chineză antică. După filozoful chinez Laozi (sec. 6 î.Hr.). întemeietorul daoismului, „Dao” este originea tututor lucrurilor și a universului. Dao-ul dă naștere la Unu, Unul se compune din doi în opoziție (Yin și Yang). Doi-ul dă naștere la Trei, Trei-ul dă naștere tuturor lucrurilor din lume (capitolul 42 al Cărții Dao de Jing – Cartea despre Dao și virtute). Deci, am putea găsi, bunăoară, o oarecare legătură dintre abisul antologic eminescian și abisul ontologic daoist, astfel încât putem spune, într-un anumit sens, să acele două culturi, chineză și română, se întâlnesc din întâmplare în capodopera lui Eminescu, Luceafărul.”
Un alt românist chinez, pasionat cunoscător al creației poetului național al României, profesorul Luo Dongquan (foto stânga), susține că Eminescu este cunoscut și îndrăgit în China de mai multe zeci de ani.
„Mihai Eminescu aparţine nu doar României, ci omenirii. Versurile lui Eminescu sunt îndrăgite foarte mult şi în China. În 1922, renumitul scriitor chinez Shen Yanbing a scris un articol, prezentându-l pe Eminescu drept „un poet talentat, un mare artist, care a scris versuri nemuritoare, legate de dragoste şi moarte”. În 1981, colegul nostru, Xu Wende, în colaborare cu scriitorul Ge Baoquan şi traducătoarea Li Ninglai, a tradus şi editat volumul „Poezii ale lui Eminescu”. În 2003, profesorii Feng Zhichen şi Ding Chao de la Universitatea de Limbi Străine din Beijing, au tradus şi editat volumul „Poezii şi romane alese ale lui Mihai Eminescu”. Amândouă cărţile s-au epuizat demult, însă, studierea, promovarea şi prezentarea personalităţii lui Eminescu şi a creaţiilor sale sunt încă departe de a fi suficiente.”
Despre evenimentul dedicat de R.P. Chineză Zilei Culturii Naționale a Românie, președinta sub-Asociației Studenților întorși din Europa Centrală și de Est (ECE), Liu Yuening (foto dreapta), a declarat că „în ultimii doi ani, datorită sprijinului acordat de asociația generală, sub-asociația noastră a menținut legături strânse cu instituțiile țărilor din China, prin care s-au adâncit înțelegerea reciprocă și prietenia dintre popoare, fiind obținute bune rezultate și aprecieri din partea tuturor cercurilor sociale. Aceste evenimente au devenit un brand cunoscut asociației noastre. Iată de ce, evenimentul de astăzi este dedicat atât Zilei Culturii Române, cât și Zilei de Prietenie Chino-Române”.
Evenimentul dedicat Zilei Culturii Române a fost organizat de Ambasada României în China, Institutul Cultural Român din Beijing, Asociația Studenților Reîntorși din Europa și America, Uniunea Națională a Studenților Reîntorși din Străinătate.