De la Bucureşti, o țară frumoasă şi bogată este condusă de un guvern format din indivizi cu pedigree european din a căror fiinţe a fost extirpată glanda măsurii și bunului simţ. La fel este şi preşedintele de la Cotroceni care a călcat pe cadavre pentru a avea propriul guvern. Evenimente de domeniul negrei ficţiuni se petrec la Bucureşti, un dialog al surzilor, în care tehnocraţii au în loc de creier un hard extern în care a fost instalat programul distrugerii fiinţei românești!
Istoria Românilor a ajuns la tăişul călăului tehnocrat Adrian Curaj, ministrul educaţiei fiind un exponent al autismului social care conduce România, un personaj care merită atenţia unui studiu antropologic. Cum se poate ca un profesor apreciat unanim până la numirea în funcţia de ministru să devină detestat şi neînţeles, după urcarea în dregătoria statului? Are ministrul Curaj ambiţia de a intra în istoria efemeră drept călăul dreptului la cunoaşterea propriei istorii? De ce, dacă nu din complicitate, premierul Cioloş şi preşedintele Iohannis tac?
După mai bine de două luni, semnalele de alarmă lansate de reprezentanţii Academiei Române, de universitari şi asociaţii de istorie, se lovesc de zidul indiferenţei unui guvern şi al unor guvernanţi care devoalează tot mai clar misiunea străină, fără contact cu trebuinţele reale, profunde, fireşti neamului românesc.
Să sfidezi semnalele lansate de academicienii Dinu C. Giurescu şi Ioan Scurtu, să sfidezi semnalele de alarmă ale societăţii, să laşi istoria pe mâna unor mercenari vânduţi unor interese străine României, demonstrează caracterul autist al guvernului, aidoma preşedinţiei, instituţii conduse de oameni cu cetăţenie română, dar atât de străini de România şi români.
Preşedintele şi Guvernul facebook nu gândesc, nu au timp de analiză serioasă, au dubii că există şi altă lume decât cea în care ei levitează inconştient. Cum altfel să socoţi că sunt aceşti oameni? Pe cine reprezintă ei dacă lovesc în coloana vertebrală pe care se sprijină fiinţa românească: ISTORIA ROMÂNILOR?
„Elevii sunt invitaţi să-şi anunţe părinţii că, printr-o hotărâre plină de „patriotism” şi curaj, disciplina Istorie s-ar putea ca pe viitor să se numească Educaţie cetăţenească. Şi, uite aşa, ne-am întors victorioşi la epoca fericită când Roller coordona manualul „Istoria R.P.R.” – manual pentru învăţământul mediu. „Fericita” epocă în care tinerii erau îndreptaţi şi îndrumaţi printr-un manual unic, la reinventarea istoriei potrivit cu noile interpretări de sorginte marxistă. Mai este vreo diferenţă între atunci şi acum? Da, este, atunci era Istoria Republicii Populare Române, astăzi se numeşte Istorie – clasa a XII-a. Cu îndreptăţire ne întrebăm a cui istorie?
În fapt, Istoria românilor a dispărut ca disciplină formativ în învăţământul liceal. Tinerilor li se oferă o istorie care poate fi a oricui. Şi este aşa deoarece curricula este una singură pentru toate categoriile de şcoli.
În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea.
Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam.”- Acad. Dinu C. Giurescu
„Este un plan – acela de a dezagrega şi compromite materiile fundamentale prin introducerea unor discipline înguste, cu titulaturi „civice”. Astfel, pe de o parte se limitează posibilitatea elevilor de a înţelege realitatea în ansamblul ei, iar pe de altă parte, se poate afirma că orarul este încărcat, copiii sunt supuşi unui efort prea mare, drept pentru care se impune descongestionarea acestuia. Și atunci soluţia preconizată este eliminarea sau reducerea unor materii de bază.
„Experţii” se prefac a nu şti că istoria este o ştiinţă globală, care se referă la toate aspectele vieţii umane – de la cele materiale la cele spirituale, de la viaţa de familie la cea în colectivităţi mari, inclusiv naţionale, de la patriarhat la democraţie sau dictatură, de la independenţă la dominaţia străină etc.
În fond, aceşti „experţi” urmăresc ca, prin golirea istoriei de conţinut, aceasta să apară ca o materie aridă, o succesiune de date greu de reţinut, care încarcă memoria elevilor. Ca urmare, să fie eliminată, sau măcar redusă. Nu este aici o „filosofie”, ci o diversiune, propagată cu insistenţă de cei care urmăresc să şteargă memoria poporului român.” – Acad. Ioan Scurtu
Sunt două dintre luările de poziţie tot mai cunoscute în rândul românilor, dar inadecvate în procesul de reeducare naţională impus de tehnocraţii conduşi nu de un premier al românilor, ci de interesele străine care impun guvernului şi preşedintelui Iohannis să scuipe, fără jenă, pe Memoria şi Istoria Românilor.
